• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

De ce sunt românii altfel, când vine vorba despre bani, religie, încredere. Câteva argumente culturale

27 Ian 2019
Ştiri

Dorinţa de a economisi bani şi de a obţine lucruri este prezentă la 39,4% dintre români, mult mai puțin decât la chinezi (50,7%), japonezi (47,8%), polonezi (49,5%), ruşi (50,3%), spanioli (29,6%), turci (39,4%), ucraineni (45,1%). Cetăţenii români de etnie maghiară o menţionează în proporţie de 38,9%, iar cetăţenii români de etnie română în proporţie de 39,4%. Cetăţenii maghiari din Ungaria o menţionează în 46,9% din cazuri, semnificativ mai frecvent decât cetăţenii români. Nu departe stau lucrurile când vine vorba despre încredere, independență financiară sau chiat religie. Acestea toate ne modelează fie și inconștient comportamentul nostru financiar.


  • Perseverenţa este menţionată de 29,9% dintre români; aceeaşi valoare este precizată de chinezi (26%), germani (59,6%), japonezi (67,8%), polonezi (19,3%), ruşi (45,4%), spanioli (37,5%), turci (38%), ucraineni (39,4%) şi americani (35,7%). Cetăţenii români de etnie maghiară o menţionează în proporţie de 19,7%, iar cetăţenii români de etnie română în proporţie de 30,3%.
  • Generozitatea este menţionată de 12,6% dintre români; aceeaşi valoare este precizată de chinezi (29,2%), germani (5,9%), japonezi (45,1%), polonezi (15,1%), ruşi (22,6%), spanioli (35%), turci (27,7%), ucraineni (19,9%) şi americani (32,7%). Cetăţenii români de etnie maghiară o menţionează în proporţie de 5,5%, iar cetăţenii români de etnie română în proporţie de 12,9%. Cetăţenii maghiari din Ungaria o menţionează în 32,4% dintre cazuri, semnificativ mai frecvent decât cetăţenii români de etnie română.
  • Independenţa este menţionată de 42,2% dintre români - aceeaşi valoare este precizată de chinezi (69,7%), germani (73,5%), japonezi (67,7%), polonezi (43,4%), ruşi (37,8%), spanioli (43,1%), turci (35%), ucraineni (42,8%) şi americani (53,6%). Prin raportare la SUA, românii raportează semnificativ mai rar independenţa personală ca valoare pe care doresc să o dezvolte copiilor lor.
  • La întrebarea privind importanţa religiei în viaţă, românii au scoruri foarte mari. La itemul „foarte important”, România se află pe locul al doilea cu 50,5%, după Turcia (68,1%) şi înainte de Polonia (45,7%), SUA (40,4%), Ucraina (26,3%), Rusia (14,3%), Germania (13,1), Spania (10,7%), Japonia (5,4%) şi China (2,6%).  În ceea ce priveşte frecvenţa participării la serviciile religioase, românii sunt pe locul 4 la itemul „mai mult de o dată pe săptămână”, împreună cu Polonia (4,4%), după Turcia (13,8%) şi SUA (11,4%). Românii sunt depăşiţi doar de turci (36,8%) în ceea ce priveşte dorinţa de a nu avea un vecin de altă religie. La acest indicator, celelalte ţări/culturi analizate se prezintă astfel – China: 9,2%; Germania: 14,1%; Japonia: 32,6%; Polonia: 4,6%; Rusia: 14,3%; Spania: 3,1%; Ucraina: 15% şi SUA: 3,4%.
  • Acordul versus dezacordul cu itemul „Dacă ştiinţa şi religia vin în conflict, religia este cea corectă” se prezintă astfel – China: 4,9% vs. 71,7%, Germania: 14,1% vs. 80,1%; Japonia 3,7% vs. 61,4%; Polonia: 25,5% vs. 63,5%; România: 50,2% vs. 41,2%; Rusia: 22,5% vs. 59,2%; Spania: 26% vs. 59,2%; Turcia: 70,3% vs. 20,9%; Ucraina: 26,2% vs. 56% şi SUA: 38,9% vs. 58,9%

România (prin Bucureşti) se situează pe locul al 14-lea din 23 de ţări/culturi analizate în ceea ce priveşte disponibilitatea locuitorilor de a ajuta străinii aflaţi în trei situaţii experimentale: (1) a ajuta o persoană nevăzătoare necunoscută să treacă strada, (2) a avertiza o persoană necunoscută că i-a căzut pixul pe stradă şi (3) a ajuta un străin care s-a accidentat la picior. Clasamentul se bazează pe scorul combinat al celor trei situaţii. În general, nivelul de disponibilitate pentru a ajuta un străin a corelat invers cu productivitatea economică a ţării
România are cele mai mici scoruri pentru toţi indicatorii încrederii (în membrii familiei, în neconscuți și în general), raportat la SUA, românii au scoruri semnificativ mai mici pentru fiecare indicator. La ideea că „cei mai mulţi oameni sunt de încredere”, românii obţin cel mai scăzut procent dintre ţările/culturile analizate: România (7,7%), Turcia (11,6%), Spania (19%), Polonia (22,2%), Ucraina (23,1%), Rusia (27,8%), SUA (34,8%), Japonia (35,9%), Germania (44,6%) şi China (60,3%). La ideea că „e mai bine să fii atent în relaţiile cu oamenii” (adică circumspect cu oamenii), datele arată următoarea ordine: România (91,4%), Turcia (82,9%), Spania (78%), Polonia (75,6%), Ucraina (70,3%), Rusia (66,2%), SUA (64,3%), Japonia (56,8%), Germania (53,8%) şi China (35,2%).

  • Răspunsul la itemul „…se poate avea încredere în cei mai mulţi oameni…?” , românii au un scor semnificativ statistic (p < 0,05) mai mare la ideea că „ceilalţi oameni vor încerca să profite de tine”, în comparaţie cu China, Germania, Rusia, Spania, Turcia, Ucraina, Polonia şi SUA, precum şi în comparaţie cu toate cele nouă ţări/culturi analizate global; mărimile efectului sunt însă mici. Românii au un scor semnificativ statistic (p < 0,05) mai mic în comparaţie cu Japonia. Pe o scală de la 1 (oamenii vor încerca să profite de tine) la 10 (oamenii vor fi cinstiţi cu tine), România are cele mai mari procente atât la 1 (22,2%), cât şi la 10 (10,4%) – China: 1,6% vs. 8,4%; Germania: 3,8% vs. 2,9%; Japonia: 4,2% vs. 3,3%; Polonia: 16,7% vs. 2,9%; Rusia: 5,1% vs. 6,7%; Spania: 3,5% vs. 1,9%; Turcia: 8,5% vs. 4,9%, Ucraina: 5,3% vs. 5,6% şi SUA: 5,4% vs. 3,8%; aceasta arată un scor polarizat la români, dominând însă partea negativă a scorurilor între 1 şi 5 (55,5%) – China: 22,2%; Germania: 47%; Japonia: 56,9%; Polonia: 64,6%; Rusia: 46,3%; Spania: 53,5%; Turcia: 45,2%; Ucraina: 50% şi SUA 45,8%.
  • Încrederea versus neîncrederea în familie se prezintă astfel – China: 94,4% vs. 0,5%; Germania: 94,9% vs. 4,5%; Japonia: 96,9% vs. 1%; Polonia: 97,1 vs. 2%; România: 96,8% vs. 2,7%; Rusia: 96,5% vs. 2,2%; Spania: 98,5% vs. 1,1%; Turcia: 98,7% vs. 0,8%; Ucraina: 98,7% vs. 1,3% şi SUA: 94,8% vs. 4,3%. Raportat la distribuţia şansei, românii îşi exprimă semnificativ (p < 0,05) mai frecvent încrederea decât neîncrederea în familie (d = 5,68). Deşi există o tendinţă statistică semnificativă (p < 0,05) a românilor de a-şi exprima mai frecvent încrederea în familie decât americanii, această diferenţă nu are relevanţă practică/ecologică (d = 0,08). Comparativ cu toate celelalte nouă ţări/culturi luate împreună, deşi datele originale arată un nivel semnificativ (p < 0,05) mai redus al încrederii în cazul românilor, mărimea efectului este foarte mică (d = 0,03). Mai mult, diferenţa este anulată dacă luăm în considerare şi datele lipsă care au fost inputate.
  • Încrederea versus neîncrederea în vecini se prezintă astfel – China: 78,4% vs. 14,8%; Germania: 73,5% vs. 26,2%; Japonia: 56,1% vs. 34,9%; Polonia: 73,8% vs. 22,7%; România: 42,3% vs. 56,5%%; Rusia: 72,5% vs. 26,2%; Spania: 79,6% vs. 18,7%; Turcia: 85,4% vs. 13,8%; Ucraina: 77,9% vs. 22,2%; şi SUA: 72% vs. 26,5% (restul de până la 100% este reprezentat de date lipsă sau de lipsa răspunsurilor). Raportat la distribuţia şansei, românii au oferit semnificativ (p < 0,05) mai multe răspunsuri care indică lipsa de încredere (d = 0,26). Comparaţia cu SUA relevă faptul că cetăţenii din România raportează semnificativ (p < 0,05) mai frecvent neîncrederea în vecini (d = 0,64). Comparativ cu toate cele nouă ţări/culturi analizate global, românii declară semnificativ (p < 0,05) mai rar că au încredere în vecini (d = 0,47).

 

 

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter