• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Transport zilnic responsabil

12 Noi 2013
Sfatul expertului

În urmă cu mai bine de doi ani, Ecopolis publica un studiu privind calitatea aerului în București care șoca toate mass-media. Conform studiului, în capital României se înregistrează depăşiri substanţiale şi frecvente ale limitelor impuse de Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru concentraţiile de substanţe poluante în aer. Pulberile în suspensie (PM10 și PM2,5) au limitele depășite zilnic la nivelul întregului oraș, limitele la noxe precum dioxidul de azot (NO2) sunt frecvent depășite, iar ozonul “rău” are deseori valori peste limitele acceptate. Aceasta situaţie are efecte serioase asupra sănătăţii populaţiei iar experţii Ecopolis somau autorităţile responsabile să ia o serie de măsuri urgente şi invitau fiecare bucureştean să contribuie la atenuarea problemei.

Aceeași situație era subliniată și de studii și clasamente internaționale unde Bucureștiul se “bucura” de titlul de cea mai poluată capitală europeană cu valori ale emisiilor duble față de orașe precum Stockholm ori Vilnius.

Care e cauza, însă? Atât studiul Ecopolis cât și cele internaționale plasau pe primul loc traficul rutier, înaintea poluării industriale. În ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, transportul de personae nu stă cu mult mai bine. Zilnic, pe glob, peste un milliard de automobile ard tone de combustibil fosil. Ce trebuie să facă un consumator responsabil pentru a-și reduce impactul asupra calității aerului în orașul său, dar și asupra schimbărilor climatice?

În primul rând trebuie să se informeze despre impactul transportului zilnic casă-serviciu-casă. Mai jos am adaptat pentru transportul urban un mic studiu realizat pentru ComunitateDurabila.ro de Mircea Ilie de la Viitor Plus - Impactul utilizării diferitelor mijloace de transport interurban în România.

 

  Mașină
(1 persoană)
Mașină
(3 persoane)
Autobuz Metrou / Tren electric
Emisii CO2 (g/pers/km) 172 57 45 30*
Energie consumată (MJ/pers/km) 2,45 0,82 0,55 0,02

 

* Aproximarea este destul de largă în privința ramelor de metrou Bombardier MOVIA 346 care sunt operate de Metrorex București. Consumul lor de energie electrică este apreciat ca fiind scăzut, însă calculul emisiilor variază în funcție de sursa de energie (termocentrale pe carbune, hidrocentrale, energie eoliană etc.)

Pentru autoturisme, am luat în calcul atît situația în care circulă doar șoferul, cît și cea în care acesta este însoțit de doi pasageri și am considerat mai multe modele (Opel Astra, Ford Focus, Renault Megane, Dacia Logan) existente pe piață, atît în motorizările pe benzină, cît și în cele diesel. (Ilie, p.2). Pentru toate mijloacele de transport în comun am utilizat în calcule un grad de ocupare de 50%.

Pentru transportul public auto (microbuz, autobuz) am luat în calcul consumuri efective furnizate de transportatori locali. Emisiile din București în ce privește autobuzele de la RATB s-au îmbunătățit odată cu achiziția mașinilor Citaro de la Mercedes Benz. Ele beneficiază de standardul EEV (Enhanced environmentally friendly vehicle) care s-ar traduce prin “vehicul curat de peste 3,5 tone”. Acest standard este undeva între  Euro V și Euro VI.

Nu am luat în considerare troleibuzele și tramvaiele pentru că a calcula emisiile lor de CO2 presupune o complexitate înaltă. În principiu, acestea au o amprentă de carbon destul de ridicată în orașele României pentru simplul motiv că peste 60% din energia electrică produsă provine din termocentrale. Merită totuși menționat că aceste mijloace de transport în comun, pe lângă metrou, nu emit noxe, monoxid de carbon pulberi în suspensie ori metale grele.

Pentru trenurille de metrou am considerat doar ramele moderne Bombardier MOVIA 346 cu un consum redus de energie.

Emisiile de carbon au fost calculate folosind factorul de 3,15 kg CO2/kg combustibil consumat și au fost verificate cu emisiile teoretice din fișele tehnice ale autoturismelor (Ilie, p.3).

La o privire de ansamblu asupra rezultatelor din tabelul de mai sus constatăm că cel mai prietenos mijloc de transport este metroul. Neajunsul e că doar Bucureștiul se bucură de linii de metrou sau, conform datelor Metrorex, peste 600.000 de călători zilnic. Deși energia electrică vine în cea mai parte din arderea cărbunelui, grație numărului mare de utilizatori, metroul bucureștean are cea mai mică amprentă de carbon. La aceasta adăugăm și lipsa emisiilor de alte gaze ori pulberi.

Până aici am omis să discutăm mersul pe jos dar și cel mai eficient vehicul din perspectiva emisiilor: bicicleta. Ea poate „schimba aerul” unui oraș dacă are o pondere esențială în mixul transportului urban. Și atenție, bicicleta e o alternativă serioasă de transport urban, nicidecum un simplu loisir de weekend în parc.

  • Fără motor, fără emisii

Folosindu-ne de definiția științifică a eficienței sau randamentului, mașina umană (corpul nostru) nu este mai eficientă decât motorul cu benzină. Nici corpul uman și nici motorul Otto sau Diesel nu transformă decât vreun sfert din inputul lor de combustibil-energie în mișcare. Cu toate acestea, în ciuda motorului cu randament scăzut binomul om-bicicletă este de departe starul eficienței între toate mijloacele de transport din ziua de azi.

Combustibilul folosit în ciclism este derivat din diferite forme de materie animală și vegetală, evident, în funcție de dieta celui care pedalează. Un biciclist are nevoie doar de puțin mai mult combustibil format din material aceea animală și vegetală, pe care o aminteam mai sus, decât o persoană sedentară. Combustibilul folosit la condus provine tot din materii animale și vegetale, dar într-o formă diferită.  Energia petrolieră este superconcentrată în comparație cu energia obținută din rafinarea alimentelor în stomac. Ambele, însă, se măsoară în aceleași unități. Dintr-un litru de benzină ies vreo 8.000 de kilocalorii. Ce distanță poate parcurge un ciclist dacă arde 8.000 de kilocalorii? Mult mai lungă decât un automobil, asta e sigur. Până și marele salvator Prius ar consuma de 20 de ori mai multă energie decât un ciclist pentru a parcurge aceeași distanță cu aceeași viteză.

Marele eșec energetic al automobilului este propria sa greutate. În fiecare dimineață când Mitică sare în mașină ca să meargă la lucru, automobilul lui drag nu trebuie să îl care doar pe Mitică ci toată masa sa de tablă, motor ori mobilier. Dacă motorul mașinii ar trebui să îl care doar pe Mitică ar avea nevoie de energie infimă, dar motorul trebuie să care încă o tonă în plus. Un procent infim din arderea de benzină e folosit să îl miște pe Mitică, marea majoritate a energiei e irosită pentru a mișca o tonă de automobil. Chiar și o mașina electrică ar consuma mult mai multă energie decât mersul pe bicicletă.

Omul-bicicletă amplifică puterea motorului numit biciclist cu foi și pinioane ori cu roți bine umflate și îi adaugă puțin peste 15 kilograme, în medie. Pietonul nu trebuie să consume prea multă energie, dar el nu se bucură de avantajele mecanicii – nu are roți. Bietul pieton consumă aceeași cantitate de energie precum biciclistul însă se mișcă cu o viteză de 5 ori mai mică.

Nimic, nici metroul, nici autobuzele ori troleibuzele prietenoase cu mediul, nici Priusul și nici pietonul nu se apropie macar de eficiența bicicletei. Cu toate acestea promovăm gălăgios toate cele prime patru moduri de transport și trâmbițăm importanța critică de a mări eficiența energetică. Este, așadar, complet inefficient să laudăm eficiența falselor alternative când bicicleta e răspunsul. Iar în ce privește poluarea aerului, nu, niciodată un biciclist nu a transpirat monoxid de carbon și particule de metale grele.

 

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter