• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Educația financiară- succes sau eșec?

10 Feb 2019
Sfatul expertului

Există zeci de proiecte lansate privind educația financiară. Unele independente, altele susținute de instituții financiare sau chiar de Banca Națională.  Cu toate acestea, nivelul educației financiare la nivelul populației nu pare a se fi îmbunătățit consistent. Am încercat să aflăm chiar de la bancheri care e punctul lor de vedere și cum ar putea fi rezolvată această problemă.


Educaţia financiară din România se situează pe unul din locurile codaşe, la nivel mondial - respectiv pe poziţia 123 din 143 de ţări şi pe ultimul loc în Uniunea Europeană. România este poziționată la urma clasamentelor europene în materie de intermediere și incluziune financiară. Aproximativ 40% dintre românii adulţi nu sunt bancarizaţi, în condiţiile în care în state dezvoltate precum Austria şi Germania, ponderea persoanelor nebancarizate este de sub 1%. Media statelor Uniunii Europene în ceea ce privește incluziunea financiară este de 90%. Strategia de dezvoltare a României ar trebui să includă tactici de atenuare a deficitelor în raport cu mediile europene, inclusiv pe această linie a educației.

România are cel mai scăzut nivel de bunăstare din Uniunea Europeană, iar soluția este tratarea cauzelor care plasează țara noastră pe această poziție. PIB/capita în prețuri curente a ajuns la 28% din media Uniunii Europene în 2016 față de 26,4% în 2008, iar exprimat în puterea de cumpărare standard PIB/capita a ajuns la 57% în 2015 față de 49% în 2008.

Convingerea noastră este că prin aportul tuturor părţilor pot fi identificate cele mai bune recomandări de evoluţie pe coordonata politicilor publice cu impact asupra domeniului educației pe zona financiar-bancară și implicit a bunăstării economice a românilor.

 

  •  BCR: Da, e adevărat, trebuie să admitem cu toții că, la acest capitol, nu stăm prea bine. Și e suficient să privim în jurul nostru, chiar din propria casă

 BCR: Da, e adevărat, trebuie să admitem cu toții că, la acest capitol, nu stăm prea bine. Și e suficient să privim în jurul nostru, chiar din propria casă, în familie, rude, la prieteni sau cunoștințe și să analizăm felul în care ne alocam fondurile disponibile și modul în care ne cheltuim banii. Dacă suntem suficient de sinceri vom ajunge cu siguranță la concluzia că avem, în continuare, lacune-mai mici sau mai mari, de la caz la caz.
 
 Ccati dintre noi nu avem abonamente de cablu TV cu peste 100 de programe? La câte ne uităm, cu adevărat? Câți dintre noi nu deținem telefoane cu mii de minute și mesaje incluse, pe costuri lunare destul de ridicate, pe care nu le folosim? Chiar e nevoie de ele? Sunt exemple mărunte, care pot continuă cu cafeaua pe care o bem zi de zi, poate, la cafenea, mâncarea cumpărată de la cantină sau din oraș, în loc de cea gătită acasă, modalitățile de transport ¬ bicicletă, autobuz sau taxi, locurile de unde ne facem cumpărăturile sau unde plecăm în vacanță.
 
 În lipsă unei educații financiare sănătoase, deprinsă la școală, lucrurile s-au perpetuat cumva de la o generație la altă. Vorbim, în primul rând, de lipsă planificării financiare și de tentația prea multor cheltuieli.
 
 Acest lucru se datorează și faptului că, deși vorbim despre educație financiară, nu există niciun context oficial în care să învățam efectiv despre cum să ne gestionăm banii. Conform celor mai recente studii efectuate de grupul Erste, românii sunt europenii care spun în cea mai mare măsură că suferă de grave deficiente atunci când vine vorba despre înțelegerea vieții financiare. România ocupă ultimul loc în Europa în clasamentele globale privind nivelul educației financiare, potrivit cercetărilor similare realizate de Standard & Poor¬s Ratings.
 
 Considerăm, totuși, că în ultimii ani, lucrurile au început să se schimbe, să evolueze. Vedem tot mai multe inițiative care urmăresc creșterea nivelului de cunoștințe financiare. În învățământul preuniversitar, de exemplu, BNR împreună cu Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație, BCR și Ministerul Educației, derulează, de aproape doi ani, la nivel național, programul ¬De la Joc la Educație Financiara¬. Programe asemănătoare au fost lansate și de alte bănci, dar și de entități că Autoritatea pentru Supraveghere Financiară sau Bursă de Valori București. Mai sunt însă foarte mult păși de făcut. O materie opțională, odată pe săptămâna, la orele de clasă a III-a și a IV-a, e mult prea puțin pentru realitățile zilei de astăzi. În plus, mai toate programele dezvoltate în prezent, indiferent de inițiatori ¬ bănci, asociații, structuri guvernamentale -, țintesc educarea celor mici, însă efectele unui astfel de proces, bune sau rele, nu se vor putea vedea decât peste 10-15 ani.
 
 Acesta este motivul pentru care BCR a lansat, în 2016, Școală de Bani, cel mai amplu program de educație financiară din România. Programul a pornit mai întâi de la adulți, după care s-a extins în 2017 pe toate celelalte segmente de vârstă, cu proiecte dedicate. Am dezvoltat astfel materiale de curs pentru fiecare segment, bazate pe principii de educație financiară testate la nivel internațional, dar special adaptate societății românești, iar până la finalul lui 2017 am format peste 1.000 de angajați BCR, care au devenit ¬profesori de educație financiara¬.
 
 

  •  Steven van Groningen: Toate proiectele care se derulează și susțin educația financiară sunt foarte utile. Este însă un proces care va dură, iar în acest demers băncile își asumă un rol destul de important.

Raiffeisen Bank derulează an de an proiecte de educație financiară cu parteneri organizații non-guvernamentale specializate și ne-am propus să intensificam implicarea noastră în astfel de programe. Copiii sunt foarte receptivi, mai ales dacă îi înveți lucruri practice, pe care le pot asocia cu viață de zi cu zi. În privință adulților, populația cu care interacționăm mai intens sunt, după cum va puteți da seamă, clienții noștri. Consilierea financiară este și educativă, aici cred că ce mai avem de îmbunătățit este să explicăm lucrurile cu cuvinte și exemple mai simple. Tehnologia ne va ajută cred să ajungem la mai mulți oameni în formate mai ușor de folosit și urmărit.
 Dacă mă întrebați cine ar trebui să se ocupe mă mult de educația financiară, cred că răspunsul corect este mai mulți actori: școală, părinții, băncile, alte companii, autoritățile, tocmai că să putem ajunge la un nivel de cunoștințe bun în societate.
 

  •  Bloch, BRD: Cred că, înainte de a ajunge la educația financiară, avem mare nevoie de o educație economică generală

 Bloch, BRD: Cred că, înainte de a ajunge la educația financiară, avem mare nevoie de o educație economică generală , care ar putea începe din școală elementară.  România a făcut progrese mari în ultimii 30 de ani. A reușit să-și creeze o economie de piață funcțională și un sistem bancar solid plecând de la zero, făcând ceea ce alte țări au făcut în 100-150 de ani sau mai mult.   De aceea, este cumva normal că nivelul de cunoștințe al publicului să nu fie proporțional cu evoluția pieței. Dacă sunt îndeplinite câteva condiții ¬ printre ele și implicarea profundă a sistemului de educație ¬ dobândirea educației financiare și a celei economice este doar o problemă de timp. Cred că următoarea generație va avea un nivel foarte bun de educație economică și financiară.
 
 Noi, la BRD, am continuat să sprijinim programul de educație financiară "Banii pe înțelesul copiilo"¬, pentru școlile primare, dezvoltat de Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație. Obiectivele principale ale programului sunt atât cel de a oferi o imagine cuprinzătoare despre cum sunt banii percepuți, cheltuiți, economisiți sau investiți, cât și acela de a-i ajută pe copii să capete abilități de gestionare a banilor. Am finanțat distribuirea a 12.000 de kit-uri pentru copiii din clasele I-IV din 12 județe.
 Această este una dintre axele politicii noastre de CSR, care mai cuprinde și alte programe care au în centru nouă generație, fie că este vorba despre cultură (Scena9.ro) sau despre pregătirea pentru societatea digitalizata (Innovation labs, BRD First Tech Challenge).
 

  •  Luca, CEC Bank: Rezultate pozitive cu siguranță au început să apăra, dar este un proiect de lungă durată ce trebuie susținut.

CEC Bank a inițiat acest demers anul trecut,  în cadrul "Săptămânii altfel"  printr-un proiect pilot de educație financiară pentru elevii de liceu din mediul rural. Proiectul a continuat și continuă la nivel național și în anul școlar 2017-2018. Ne adresăm atât elevilor de clasă a XI- a și XII-a, cât și celor din clasele a VII-a și a VIII-a. Colegii noștri au încercat să îi ajute pe aceștia să răspundă la întrebarea "Ce vrei să fii, să faci și să ai în viață ta financiară?" prin exemple, jocuri, discuții interactive. Anul acesta ne propunem să extindem proiectul și către în zonele urbane, pentru alte segmente de public tânăr. Pentru a avea o magnitudine națională, educația financiară trebuie însă să devină o prioritate a sistemului de învățământ, pentru că atunci când vorbim de bani, vorbim de fapt despre viață noastră și astfel de aspecte nu trebuie tratate cu aproximație

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter