• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Cum ți se calculează dobânda la împrumutul luat?

07 Apr 2019
Sfatul expertului
S-a tot discutat zilele trecute despre cât de mici sunt dobânzile la depozitele făcute în băncile românești și cât de mari sunt cele la creditele pe care aceleași bănci le oferă. Dar cum îți calculează banca dobânda pe care ți-o ia la împrumutul pe care tocmai l-a făcut și cum decide câți bani să-ți dea pentru fiecare sută de lei pe care o depozitezi la bancă? Ideea e că la noi nu creditele sunt neapărat scumpe, cât depozitele sunt remunerate prost și de asta distanța dintre ele (marja) e așa mare. Explică un specialist.

 

Să luăm un credit cu rata variabilă. Să zicem că ai luat 3000 de lei cu o dobândă de 2.5% + ROBOR. De ce 2.5% și nu 2.1 sau 2.9?
”Principiul după care se face prețul creditului e următorul: dacă un client vrea un credit, bancherul nu poate să-i spună ”Stai puțin să vină cineva să facă un depozit sau stai să văd dacă găsesc un depozit din care să-ți dau creditul!”. Eu trebuie să asigur necesarul de lichiditate pentru a finanța acel credit de unde pot mai ușor: piața interbancară. Ea e sursa mea imediată de lichiditate și alternativa imediată de plasare a resurselor”, explică specialistul.
 

Dacă vrea cineva un credit, bancherul merge în primul rând să caute bani pe piața monetară. ”Apoi adaug o primă de risc a băncii”, mai spune specialistul. Rugat să detalieze, acesta adaugă: ”Știți cum se calculează ROBOR. Sunt 10 bănci contributoare care au un rating mai bun decât celelalte din piață și care au fost selectate de BNR. Acestea 10 impun celorlalte o primă de risc, care nu are nicio treabă cu clientul sau cu Dumneavoastră.  E vorba de riscul asociat băncii care solicită banii.

Sau, gândiți altfel: să presupunem că vecinul Ionescu vă solicită 1000 de lei împrumut. Dvs știți că Ionescu cam bea și joacă la păcănele.  Dacă vreți să fiți un vecin bun, îi dați totuși mia de lei, dar îi cereți o dobândă mai mare pentru că și riscul de a nu vă mai vedea banii înapoi e mai mare.

Ei, la această primă de risc se mai adaugă o primă de lichiditate aferentă maturității la care suma e solicitată. Dacă clientul vrea un credit pe 10 ani, eu merg în piața interbancară și mă împrumut la ROBOR 3 luni, dar pe 10 ani. Evident că, cu cât mă duc pe maturități mai lungi, prima de lichiditate e mai mare”, spune specialistul citat. Pe lângă acestea, mai vine marja comercială asociată clientului, marjă comercială care trebuie sa acopere toate costurile operationale, riscul de credit al clientului (costul riscului) și să permita și atingerea profitabilității necesare”, explică expertul.

 

Practic, costul unui credit cu rată variabilă pleacă de la ROBOR, adaugă o primă de risc de credit aferentă băncii , o primă de lichiditate și o marjă comercială. Toate, pană la ROE spread sunt elemente de cost.

  •     Cum stăm cu formarea dobânzii la depozite?

Pe partea de depozite, bancherul judecă în felul următor: Dacă un client îmi trece pragul și-mi încredințează o sumă de bani, prima mea întrebare e ce să fac cu acei bani. Poate îi plasează imediat în creditare, dar nu întotdeauna poți plasa toți banii în credite. Și atunci, cel mai prudent e să plaseze banii în piață monetară. Cum fac asta? Explică expertul: ”Dacă nu sunt formator de piată, îl plasez la ROBID, din care deduc costul cu rezerva minimă obligatorie. Ce e acest cost? În România am un rată RMO (rezervelor minime obligatorii) de 8%. Adică 8% din depozite le plasez la BNR la o dobandă mult mai mică, de circa 0.2%. Din banii care îmi sunt încredințați, mai scad costul de asigurare al depozitelor, care e diferențiat în functie de ratingul fiecărei bănci”, mai spune expertul.

  • Explicații pentru marja ridicată credite-depozite în sistemul bancar din România:

Piața este mai competitivă pe credite decât pe depozite. Băncile se confruntă cu un exces structural de lichiditate (raport credite/depozite subunitar și în scădere rapidă în ultimii ani). Marjele la credite vs dobândă interbancară sunt competitive față de alte țări, în timp ce remunerarea depozitelor este scăzută. Practic, creditele nu sunt scumpe în România, ci mai degrabă depozitele sunt remunerate slab.

Marjele la creditele către persoane fizice vs dobânda interbancară sunt mai competitive decât cele la creditele către companii. Marjele la creditele către firme sunt mai mari în România din cauza riscului ca firma să-și ceară insolvența pe fondul unei discipline financiare scăzute dar și din cauza slabei capitalizări a companiilor românești

• Prețul creditelor (în termeni absoluți) în România este mai mare decât în alte țări și din cauza unor dobânzi interbancare mai mari (dar cum inflația este mai mare la noi decât în alte țări...), a unor costuri operaționale mai mari (efectele de scală sunt nefavorabile – intermedierea financiară în România este mult mai mică decât mediile europene, iar mare parte din costurile operaționale sunt fixe) și a unor costuri cu riscul mai mari (rata creditelor neperformante este mai mare, iar costurile de recuperare a creanțelor sunt mai mari).

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter