• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Cum marketingul face digerabile preţurile aberante

10 Ian 2017
Sfatul expertului

În 2017 se împlinesc 10 ani de la lansarea iPhone, un brand asociat deja unui anumit stil de viaţă. Cum a reuşit atunci marketingul să facă acceptabile preţuri de 500-600 de dolari?

Cât ai da azi pe un telefon cu specificaţiile primului iPhone-iPhone 2G? Să vedem mai întâi ce specificaţii avea acesta: o memorie de 128 MB, un procesor single core de 412 MHz, un spaţiu intern de stocare de 4 sau 8 GB, un ecran TFT LCD de 3,5 inch (rezoluţie 320 x 480 pixeli), WiFi şi o camera foto de 2 MP. Fără GPS, fără 3G, fără browsing dar cu emailuri, fără dual sim. Sunt convins că mulţi nu ar accepta azi unul asemănător nici primit gratis, dar ar lua un iPhone 2G pentru valoarea sa de colecţie (sunt oferte pe eBay care pornesc de la 100 şi ajung la mii de dolari...). La lansare un iPhone costa între 500 şi 600 de dolari cu abonament, în funcţie de capactitatea de stocare, de 4 sau 8 GB, iar lumea se bătea literalmente pe ele (cunosc pe cineva care le aducea din SUA şi le vindea repede cu 600 de ...euro în România) doar din cauza display-ului tactil şi meniului inovativ, cu acele butoane frumos desenate.

Anii au trecut şi avem acum telefoane care pentru 100 dolari oferă şi ecrane mai mari şi camere mult mai performante şi 3G deci internet la discreţie (pentru preţuri la abonamente pornind de la 2 euro pe lună). Şi cu toate astea se vând încă bine şi vârfurile de gamă, la preţuri care amintesc de iPhone 2G. De exemplu, iPhone 6S costă tot 600 dolari azi. Isteria smartphone este pe sfârşite, piaţa este suprasaturată dar lumea cumpără încă produse de statut care promit legitimare şi...stimă de sine. Ce s-ar fi ales de preţurile de sute bune de euro fără un marketing agresiv pe măsură ce piaţa se aglomera iar componentele se ieftineau? În acest caz marketingul nu a trebuit să inventeze nevoi, a fost suficient să insiste pe ideea de club exclusivist dar accesibil oricui are 600 de dolari prin buzunar.

Crezi că eşti imun la astfel de strategii de vânzări? Poate ar trebui să te gândeşti mai bine...Cum ţi se pare principiul „nu sunt suficient de bogat încât să-mi permit lucruri ieftine”? Sună rezonabil, nu? Ei bine, fals! De acord, lucrurile scumpe pot fi mai bune, dar nu preţul este aspectul esenţial ci raportul calitate/preţ. De ce să cumperi de 3 ori mai scump când primeşti un produs de numai 2 ori mai fiabil? Formula corectă devine astfel „nu sunt suficient de bogat încât să-mi permit un raport calitate/preţ scăzut”.

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter