• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Unde se duc banii suplimentari, când se duc?

31 Mar 2019
Educaţie

Avem, din punct de vedere al comportamentului financiar, mai multe Românii. Ideea e să fim conștienți de acest lucru. Avem mai multe Românii din punctul de vedere al atitudinii față de risc, a modului în care oamenii aleg să se informeze (sau nu), arata datele unui studiu recent, reprezentativ pentru România urbană care trăiește în localitati cu peste 50.000 de locuitori-  partea cea mai semnificativă a populației active a României. Trist este că, din acest segment demografic, 35% decide să nu se informeze în mod activ despre produsele de investire, ceea ce arată că aici avem o problemă...


Și e o problemă legată de ritmul în care se vor produce schimbări structurale de comportament socio-economic în perioada următoare! Pentru că orice politică publică ai vrea să construiești- în educație sau în alte domenii sociale- ai ce să ”extragi” din acest studiu! Constatam că avem un procent foarte mare de români care aleg să depindă de informația obținută la mâna a doua- de la rude, prieteni, de pe Facebook, aproape că nu mai contează. Ar trebui să fie mult mai mulți cei care se informează în mod direct, din surse specializate. Foarte mulți preferă însă să li se spună ce să facă și așteaptă să li se spună cum e (mai) bine! Intre motivele acestei stari de fapt, aviz tuturor institutiilor din zona financiar-bancara!, pentru ca nu au incredere, intr-un procent de peste 21%...


Tinerii au o aversiune la risc mai ridicată din punct de vedere financiar, dar bazată pe ignoranță. În școală nu li se transmit aceste informații așa încât comportamentul familial este cel care îi motivează să ia o decizie. Dacă părinții au pensii private, copiii sunt mai înclinati să își facă și ei. Dacă părinții sunt în zona de economisire clasică- depozite bancare etc, așa se vor comporta și ei.  Însă sistemul actual de invatamant  nu le livrează informații pe un subiect ca acesta, unul esential in viata oricarui adult, fie el tanar sau matur.


Dacă luăm gestionarea surplusului de bani și ne uităm la cum ar fi folosit el? Prin ochii celor care sunt deja utilizatori de produse de investire, la nivel național, două treimi dintre respondenți spun că i-ar plasa în fonduri de investiții. Insa, diferențele dintre regiuni sunt fabuloase! Culmea, cea mai mică valoare e în București, doar 27.2%, in timp ce în Oltenia e 85%, iar în Banat si Crisana e 75%, la fel ca în Transilvania si Maramures.


Daca punem aceeasi intrebare esantionului general, ce include si pe cei ce nu au tilizat inca produse de investire, rezultatele sunt rasturnate in oglinda. Astfel, cei ce ar plasa surplusul in fonduri de investitii au aceeasi pondere cu cei ce i-ar plasa in pensii private, circa 20% la nivel national, cu precizarea ca diferentele intre regiuni sunt mai mari in cazul fondurilor de investitii, intre 14% in Oltenia si peste 28% in Transilvania si Maramures. Contul bancar reprezinta destinatia favorita a surplusului pentru doua treimi dintre respondentii la nivel national, cu minimul in Transilvania si Maramures (45%), in comparatiee cu varful de 72%, inregistrat in Oltenia.

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter