• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Patru măsuri pe care le iau românii atunci când au dificultăți financiare

28 Iun 2019
Educaţie

În perioade mai dificile (crize, întârzieri ale salariilor ș.a.m.d.) cea mai mare parte a populaţiei se concentrează pe satisfacerea nevoilor fundamentale. Categoriile vulnerabile sunt în special nevoite să recurgă la strategii specifice pentru a acoperi nevoile de bază, reducând din alimentaţie, amânând satisfacerea anumitor necesităţi pe care nu le percep ca presante sau chiar renunţând la îndeplinirea lor. Un studiu realizat de Comisia Europeană și citat de Academia Română în lucrarea ”Raport privind calitatea vieții”  a măsurat dacă oamenii recurg la a reduce, a amâna sau a renunţa la anumite cumpărături pentru că banii le-au fost necesari pentru alte elemente esenţiale: 1. s-au descurcat fără fructe și legume proaspete; 2. au cumpărat bucăți de carne mai ieftine sau au cumpărat mai puțin decât şi-au dorit; 3. au amânat vizita sau nu au mers la medic; 4. au amânat vizita sau nu au mers la dentist.



Pentru a putea acoperi lucrurile de primă necesitate, oamenii prioritizează banii în funcţie de nevoile pe care le consideră urgente la un moment dat, însă această ierahizare pare să se facă în interiorul nevoilor care ţin de supravieţuire şi nu în relaţie cu cele superioare. O parte a populaţiei este nevoită să îşi modifice regimul alimentar, să amâne sau chiar să renunţe la alte elemente cum sunt vizitele la medic. În 2018, 36% dintre respondenţi au declarat că au cumpărat bucăți de carne mai ieftine sau au cumpărat mai puțin decât şi-au dorit, iar 29% s-au descurcat fără fructe și legume proaspete. De asemenea, o proporţie importantă a populaţiei a amânat sau a renunţat la vizita la medic sau dentist pentru că banii au fost necesari pentru alte nevoi de bază


În România, 63% dintre respondenţi au redus/amânat/renunţat la cel puţin unul din cele patru elemente, acesta fiind cel mai înalt procent din UE, în timp ce la extrema cealaltă, în Suedia, numai 16% au fost nevoiţi să recurgă la astfel de sacrificii. Nesatisfacerea nevoilor în cele patru domenii poate avea consecinţe negative majore pentru starea de sănătate a populaţiei, în condiţiile în care în România 12% din populaţie este nevoită să facă sacrificii în toate cele patru domenii. De asemenea, îngrijorător este faptul că 45% dintre respondenţi au amânat vizita sau au renunţat să meargă la dentist, acest procent situând ţara noastră pe primul loc în UE în această ierarhie negativă, la mare distanţă de ţările vestice unde între 9 şi 11% din populaţie recurge la acest comportament.


Întârzierea la plata facturilor este un alt tip de comportament prin care oamenii prioritizează îndeplinirea nevoilor. 18% din populaţie era nevoită în anul 2018 să întârzie cu plata facturilor la utilităţi (întreţinere, electricitate etc), România situându-se din acest punct de vedere pe locul 5 în UE, după ţări cum sunt Grecia sau Croaţia unde peste o treime din populaţie are dificultăţi în achitarea facturilor, dar la distanţă faţă de ţările dezvoltate aflate la cealaltă extremă, ca Suedia sau Olanda, unde numai un procent nesemnificativ se află în această situaţie. În timp, în ţara noastră s-a înregistrat o îmbunătăţire semnificativă faţă de momentul 2003 când aproape o treime din respondenţi declarau întârzieri în plata facturilor.


Odată cu creşterea economică, dificultăţile în plata facturilor s-au atenuat simţitor, oamenii preferând să achite datoriile inainte de a se ocupa de celelalte cheltuieli (hrană, îmbrăcăminte, călătorii etc). Totuşi, aceste cheltuieli rămân o povară pentru aproape a patra parte a populaţiei.

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter