• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Domnul Popescu, băiatul student și ratele la împrumut

25 Apr 2019
Educaţie

 Domnul Popescu și-a trimis băiatul la facultate. Băiatul absolvise cu chiu cu vai liceul și s-a gândit că o diplomă de studii superioare nu i-ar strica. Și-a făcut pentru asta și un fond de rezervă din care să-l poată "ține" la studii; în fond, obrazul subțire cu cheltuială se ține. Îi trimitea lunar bani, dar băiatul nu prea dădea pe la cursuri. Evident, la primele examene a picat cu brio. Părinții nu s-au impacientat. Ce student nu mai pică la câte-un examen? "Examinatorii au fost prea duri", și-au zis în barbă domnul Ponescu și i-a mai trimis niște bani. Numai că junele tot nu dădea pe la școală. Anii treceau, iar tânărul rămânea tot mai mult în urmă.



 
 La un moment dat, examinatorii s-au strâns și le-au cerut părinților studentului Ionescu să nu îi mai dea bani tânărului până când acesta nu va face dovadă reușitelor la examene. Spășit, tânărul a admis că nu s-a omorât cu respectarea obligațiilor, dar a promis că va deveni un student model. Și a mai luat o transă de bani. După alte câteva luni, promisiunile s-au dovedit a fi apa de ploaie. Examinatorii au sunat iar la finanțatori iar aceștia l-au chemat iar pe tânăr la ordine. Deja se auzeau voci printre examinatori care cereau exmatricularea "fraudatorului". Junele Ionescu a început să plângă și să jure că nu se va mai abate o secundă de la recomandările examinatorilor săi.
 
 Următoarele luni însă nu au demonstrat nimic. Juniorul tot nu trecea pe la cursuri, iar de examene se ferea cât de mult se putea. Părinții l-au chemat pe junior la ordine și i-au dat un ultimatum. Ori se pune pe treabă, ori îl renegă.

  •     Cât sa tot pompezi bani?

Cam asta e povestea nu doar a unui student, ci a oricărei țări care face altceva decât i se cere. E drept, povestea e ușor vulgarizată. România poate fi pusă în orice moment în locul studentului Popescu. Primită frumos în rândul colegilor cu ștaif (în UE), ai noștri au mers bine puțin, după care au început derapajul. Mai schimbăm legile Justiției, mai dăm niște Ordonanțe prin care peste noapte taxăm firmele străine, ba aducem aurul înapoi în țară. Să vă spun ceva. Aurul acela e garanția pe care România o dă înafara țării că are cu ce să își plătească datoriile. 

A-l aduce în țară e ca și cum ați cere băncii de la care ați luat creditul să vă dea înapoi banii de avans ca să-i țineți acasă. Nu se face!

  • Care sunt riscurile?

Așa cum deja au amenințat, riscul e să fim percepuți ca o țară riscantă și să ceară dobânzi mai mari la împrumuturi. Când Statul plătește dobânzi mai mari, și tu vei plăti dobânzi mai mari la bancă.

Alt risc e ca băncile să spună: ok, plătim taxa, dar ca să ne recuperăm banii, creștem comisioanele bancare. Urmarea? Vei plăti băncii mai mulți bani la rată.

Alt risc: investitorii străini care ne finanțează în prezent deficitul de cont să prefere să își mute banii în alte țări, ceea ce pentru tine se va traduce într-un leu mai ieftin, adică abonamente mai mari la telefon și rate mai mari la creditul în euro sau în ată valută.

Ce variante de lucru exista?

Cateva scenarii la indemana:

1. Sa privatizăm mai mult si mai repede. Să listăm la bursă firmele de Stat profitabile. Nu se va intampla. Nu există nici dorinta si nici "putirinta" necesara.

 2. Să renunțăm la a mai trece la zona euro. Nu prea se poate. Mai putem amâna, dar nu și renunța. .
 
3. Să mizăm pe investitori surpriză, cum ar fi China sau Rusia. Chinezii au de aruncat cu bani, dar se uită care dintre investiții le-ar aduce randament mai bun. Din păcate, în loc să privim spre Vest, ne uităm tot după lumina de la Răsărit.....
 
 4. Reforma profundă a Statului. E necesară, dar nu se va face. Râd și curcile când aud autoritățile noastre de un asemenea plan, despre care știu că nu-l putem duce la capăt.

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter