• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Cost-control

20 Sep 2013
Bugetul tău
 
De când cu experiența aia îngrozitoare de iarna trecută, cu Furnica zgârie-brânză, mă uit mai atent pe ce se duc banii. Nu mai iau corzi de import la vioară, le fac singur din fire de iarbă; am renunțat la costumația scumpă de concert, la corul de lăcuste din fundal. Am strâns bani pentru căldură de la iarnă... când o vrea Furnica să-și renoveze mușuroiul, mă ofer s-o ajut eu. Cu dobândă!

Înainte de a ne întreba cum am putea reduce cheltuielile lunare, cum le șade bine unor Furnici în devenire, să vedem pe ce ni se duce grosul banilor. Potrivit Institutului de Statistică, în 2012 o gospodărie din România a cheltuit lunar, în medie, 2.245 lei (780 de lei pe persoană), adică aproximativ 91% din veniturile totale. Aparent, o veste bună, lumea economisește. Dacă ținem însă cont de faptul că ratele la credite nu sunt incluse în această cercetare periodică, ajungem la concluzia că, de fapt, multe familii funcționează pe deficit, apelând când este nevoie la prieteni sau la cardul de credit.

Făcând abstracție de acest “detaliu”, 72% dintre cheltuielile monitorizate de Institutul de Statistică sunt cheltuieli de consum, 16% merg spre taxe și impozite, iar 8% sunt cheltuieli de producție. Dacă disecăm doar cheltuielile de consum, vedem că 42% din bani se duc pe mărfuri agroalimentare, 8% pe tutun și băuturi alcoolice, 20% sunt cheltuieli pentru întreținerea locuinței (plata utilităților, mobilier, dotări), 4,8% pentru comunicații (telefonie mobilă și fixă), doar 4,3% pentru sănătate, 3,8% pentru recreere și cultură și... 0,5% pentru educație. De unde să tai?

Privită din acest unghi, sarcina e dificilă, foarfeca merge, cel mult, spre facturile la telefon și cheltuielile cu tigările și alcoolul. Nu uitați, însă, că vorbim de medii pe țară. Iar ponderea acestor cheltuieli în familiile de fumători, ai fanilor convorbirilor lungi la mobil ori a paharelor mereu pline sunt semnificativ mai mari decât mediile pe țară (în medie, intră și cei ce nu fumează sau n-au telefon). De pildă, în București, fumătorii alocă în medie 400 de lei lunar pentru viciul lor, potrivit unei cercetări a Ministerului Sănătății din urmă cu 2 ani. Or, 400 de lei reprezintă aproape 20% din cheltuielile medii lunare ale gospodăriilor la nivel național.

Până la urmă, cel mai bun mod de a ne redimensiona cheltuielile, înainte de orice discuție ori analiză despre oportunitatea lor, este să urmărim ponderile diferitelor cheltuieli angajate în bugetul personal. Acesta este cel mai bun mod pentru a identifica ce s-ar mai putea reduce și ce nu. Nu e sănătos să fumezi, dar dacă aloci sub 5% din cheltuielile lunare pentru asta nu e foarte grav pentru bugetul tău. Dacă, însă, ratele la creditele de consum reprezintă, cumulat, 50% din venituri e cazul să cauți soluții. Similar, cine alocă lunar peste 20% pentru convorbirile pe mobil sau gadgeturi la modă, ar trebui să se întrebe dacă nu cumva exagerează un pic. După ce am identificat ponderile diferitelor tipuri de cheltuieli nu rămâne decât să găsim soluțiile de reducere pentru cele mai bine reprezentate în bugetul nostru. Iată câteva idei:

  • ratele la credit sunt împovărătoare: încercați o renegociere a contractului. Puteți lungi scadența, schimba valuta, renegocia dobânda. Dacă nu găsiți întelegere, luați în calcul o refinanțare a creditului la altă bancă;
  • impozitele locale par piperate: le puteți reduce cu 10% dacă le plătiți în primele 3 luni ale anului;
  • factura la mobil este exorbitantă: luați în calcul, pentru început, o cartelă preplătită care să vă ajute să reduceți forțat durata convorbirilor; vedeți dacă companiile concurente n-au în derulare oferte promoționale mai avantajoase; portați-vă în rețeaua unde aveți cei mai mulți prieteni etc.;
  • factura la utilități e usturătoare: ați montat repartitoare, apometre, alte dispozitive de monitorizare a consumului? Scoateți din priză aparatele care nu funcționează o perioadă lungă, folosiți becuri economice, electrocasnice din cea mai eficientă clasă energetică (A, A+), termostate care reglează temperatura în cladire pentru a nu consuma la fel de multă căldură când sunteți la serviciu, folosiți termoizolațiile, identificați eventualele pierderi, scurgeri de apă, folosiți bazine economice la WC, nu udați curtea cu apă din rețeaua stradală, faceți mai des dușuri decât băi în cadă.
     

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter