Trebuie să recunoaștem că, pentru mulți dintre noi, realizarea bugetului ne poate da bătăi de cap, mai ales atunci când disciplina nu este una dintre calitățile cu care ne să mândrim. Sunt diverse metode prin care poți face un buget, însă cea despre care vom vorbi în acest material este cunoscută sub denumirea de Zero-Based Budgeting. 

Apărută în urmă cu aproximativ 90 de ani, aceasta este cunoscută mai mult pentru realizarea bugetului într-o afacere, însă am testat-o și pentru bugetul personal și rezultatele m-au surprins. 

Cum să îți faci bugetul: pornești de la zero ca să ai o imagine completă 

Așa cum îi spune și numele, Zero-Based Budgeting, această metodă de realizarea a bugetului se bazează pe urmărirea fiecărei achiziții pe care o faci și nu pe tradiționalele metode, precum 50-30-20, în care atribui un anumit procent pentru diverse activități.

De ce văd metoda Zero-Based Budgeting mai eficientă decât metoda 50-30-20? Pentru că de fiecare dată când am apelat la cea din urmă, mă simțeam cumva dator să ating fiecare procent în parte, ceea ce mă ducea la achiziții de care nu aveam cu adevărat nevoie. 

Cum începem? De la zero. Concret, trecem într-un excel, carnețel, ce mediu vă este mai ușor de folosit, fiecare tranzacție pe care o realizăm, indiferent de natura achiziției. Luăm în calcul și abonamentele la diverse platforme, cafeaua cumpărată de dimineața etc. 

La o primă vedere, ți s-ar putea părea obositor. Dacă ești consumator de rețele sociale, adică dacă stai pe Facebook, Instagram etc. te asigur că timpul pe care-l vei aloca pentru a înregistra zilnic tranzacțiile este incomparabil mai mic față de timpul petrecut pe aceste platforme. 

Partea bună e că timpul acesta este folosit eficient, pentru a te ajuta să îți înțelegi mai bine cheltuielile. Recomandarea este ca fiecare tranzacție să o atribui unei categorii - alimente, întreținere, abonamente etc. 

Odată ce ajungi la finalul primei luni, e momentul de reflecție. Te uiți atent pe cheltuielile pe care le-ai făcut ca să înțelegi cât mai bine încotro se îndreaptă bugetul tău. Vezi câți bani ai dat pe alimente, ieșiri la restaurant, alcool sau abonamente. Odată ce ai imaginea aceasta, analizează tranzacțiile pentru a observa ce achiziții nu și-au avut rostul. 

Poate plătești abonamente la două platforme de streaming video, însă nu te-ai uitat la niciun film în luna respectivă? Ai avut 5 ieșiri la restaurant, deși ai cheltuit în paralel și banii de alimente care îți asigurau mesele în zilele respective? 

 Descoperirile pe care le vei face îți vor oferi o altă perspectivă referitoare la modul în care circulă banii tăi. Mai departe, vei fi mai conștient de importanța achizițiilor pe care le vei face luna următoare când, în prima zi, vei relua procesul de înregistrare a fiecărei tranzacții.