• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Oamenii motivați financiar sunt mai independenți, dar și mai egoiști

22 Dec 2018
Banii tăi

Aluziile la bani produc unele efecte tulburătoare. Participanților la un experiment li s-a dat o listă de cinci cuvinte, din care li s-a cerut să construiască o propoziție  având ca temă banii . Alte sugestii au fost mult mai subtile, incluzând prezența în fundal a unui obiect irelevant legat de bani, precum un teanc de cartoane cu sume de bani din jocul de Monopoly, împrăștiate pe masă, ori un computer, al cărui ecran înfățișa bancnote verzi plutind pe apă. Indivizii stârniți de bani au devenit mai independenți decât ar fi fost în lipsa declanșatorului asociativ. Ei au perseverat aproape de două ori mai îndelung în încercarea de a rezolva o problemă foarte dificilă înainte de a cere ajutor din partea experimentatorului. Oamenii motivați de bani sunt, de asemenea, mai egoiști: ei au fost mult mai puțin dispuși să piardă timpul ajutând pe altcineva care pretindea că nu a înțeles tema de rezolvat.


Când un experimentator neîndemânatic a scăpat pe jos un mănunchi de creioane, participanții cu mintea la bani (în mod inconștient) au strâns de pe jos mai puține creioane. Într-un alt experiment din această serie, participanților li s-a spus că în scurt timp vor purta o conversație cu o persoană necunoscută și li s-a cerut să aranjeze două scaune, în timp ce experimentatorul a ieșit să invite interlocutorul. Participanții motivați de bani au ales să stea la o distanță mult mai mare decât colegii lor  ne-motivați financiar (118, față de 80 de centimetri). Studenții motivați  de bani au arătat, de asemenea, o mai mare preferință pentru singurătate.


Tema generală a acestor descoperiri este aceea că ideea banilor declanșează individualismul: o reținere în a se implica alături de ceilalți, în a depinde de alții sau de a accepta cereri venite din partea altora. Psihologul care a făcut această remarcabilă cercetare, Kathleen Vohs, a dat dovadă de lăudabilă reținere în a discuta implicațiile descoperirilor sale, lăsând această sarcină în seama cititorilor săi. Experimentele ei sunt profunde – constatările sale sugerează că viața într-o cultură care ne înconjoară cu lucruri amintind întruna de bani poate să ne modeleze comportamentul și atitudinile în modalități de care nu suntem conștienți și cu care s-ar putea să nu ne mândrim.

Unele culturi amintesc frecvent respectul, altele aduc aminte constant membrilor lor de Dumnezeu și unele societăți amorsează obediența prin imagini gigantice ale Iubitului Conducător. Poate să existe vreun dubiu că portretele omniprezente ale liderului național în societățile dictatoriale nu induc numai sentimentul că „Big Brother e cu ochii pe tine“, ci conduc, totodată, la o diminuare efectivă a gândirii spontane și a acțiunii independente? (după Kahneman- Gândire rapidă, gândire lentă)

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter