• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Domnul Popescu, corupția lor și prețurile lui...

07 Apr 2019
Banii tăi

Domnul Popescu a văzut în ultimele luni cum o serie de politicieni români sunt duși la DNA, fiind implicați în mari cazuri de corupție. Nu s-a mirat, știa că cine intră în politică o face pentru bani și avere și nu de dragul omului care votează. Dar domnul Popescu nu a bănuit nicio clipă cât de legat e drumul lor către DNA de salariul lui de mizerie și de taxele mari pe care le plătește Statului. Și acum, să vă explic legătura.

 




 Să luăm cazul firmei A. O firmă care vrea să câștige contracte cu Statul. Dă șpagă 20% din contract. Dacă contractul e de 10 milioane de euro, spaga e de două milioane. Banii ăștia trebuie cumva recuperați, dar nu e o problemă. Faci niște contracte fictive și te descurci! Cazuri ca SIVECO sau alte firme de renume arată clar mecanismul. După o jumătate de an, firma umflă contractul cu Statul cu încă 5 milioane de euro. Reprezentanții Statului semnează bucuroși anexa la contract, întrucât banii vin de la buget.

Măsuri ajutătoare: Mărim cu un punct procentual TVA, băgam o taxa pe stâlp, găsim noi ceva. Firmele private, la rândul lor, că să se mențină în piață, transfera costul impus de Stat în prețuri. Brusc, domnul Popescu observă că dulapul pe care voia să și-l cumpere pentru bucătărie, nu mai e 1500 de lei, ci 1700.
 Firmă da vina pe Stat, Statul da vina pe încasări, pe țintele convenite cu FMI, iar dl. Popescu, ultimul din acest lanț,  plătește.
 
 Cazul B. Cazul legilor cu dedicație. Aici avem o sumedenie de exemple.  Digi24 a scris aici despre câteva exemple de legi cu dedicație care mă scutesc de a mai adaugă exemple.


 Cazul C. Intervenții de a angaja pe pile. Fie că sunt pile politice, fie că sunt private, acest gen de corupție generează nu doar pierderi financiare directe, ci în anumite cazuri chiar atentate la sănătatea publică.

Va amintiți scandalul cărnii stricate? Câțiva proprietari de abatoare dădeau spăgi șeflori unor DSVSA-uri județene (numiți politic) pentru a li se trece cu vederea faptul că vindeau carne expirată. Dincolo de spagă în șine, aici apăr și costuri indirecte, cu spitalizarea celor care au consumat carne expirată.
 Sau, la fel sunt unele numiri ale reprezentanților Statului în diverse CA-uri. Oameni fără nicio pregătire în domeniu, a cărei simplă treabă e să își ia salariile uriașe și bonusurile, încercând să nu facă nimic. Să rămână neperformanți, dar cât mai discret cu putință. .Mai țineți minte cazul șefului CJ Mehedinți. DNA a precizat că el și cu șeful Poliției au intervenit pentru a influența "numiri și mențineri în funcții de conducere la unele instituții publice sau numiri ale unor apropiați în funcții de conducere". Aceștia ar fi intervenit și pentru aprobarea scoaterii din domeniul public și concesionarea către apropiați la un preț "convenabil", de suprafețe de teren intravilan situate în centrul municipiului Orșova, în condițiile în care erau înscrise în cartea funciară a localității Orșova că aparținând domeniului public al statului român și astfel nu puțeau fi trecute în domeniul privat și nici concesionate, a mai arătat DNA. Toate acestea sunt costuri viitoare pentru domnul Popescu, să fim bine înțeleși. Sau mărog, pentru noi toți.

 

PS. Caz real. Un domn își deschide un abator într-un sat de lângă o capitală de județ.. I se dau toate avizele necesare, dar în prima săptămână de funcționare e verificat de 14 instituții. De la ANAF, Garda de Mediu, ANSVSA, etc. Fiecare a primit mici atenții că altfel abatorul risca să fie închis. Din cei 25 de porci cumpărați, cam 5 s-au dus pe atenții. Toată cheltuiala făcută cu cei 25 de porci a fost re-împărțită la 20, iar prețul mușchiulețului/kilogram a săltat. Cine a suportat acest preț? Poate că și Dvs....

P.S.2.

 au fost intalnite 4 tipuri principale de practici corupte in 96 de cazuri de coruptie:  • Fraudarea licitatiei: contractul este “promis” unui contractor, cu sau fara acordul functionarului public care face oferta. Fraudarea licitatiei se face prin suprimarea licitatiei, oferte suplimentare, rotatia licitaţiei si subcontractare. • Comisioane ilicite: functionarul public cere sau este receptiv la mita, care va fi luata in considerare pe parcursul licitatiei, inclusiv in procedurile administrative. • Conflict de interese: functionarul public are interese personale in cadrul companiei castigatoare. • Altele- management defectuos intenţionat/ignoranta: functionarul public nu a efectuat corect verificarile sau nu a urmat procedurile necesare si/sau tolereaza/ignora in mod evident managementul defectuos intenţionat al unui contractor

 Per total, studiul estimeaza ca fraudarea licitatiei se practica in aproape jumatate (48%) din practici şi este cea mai prezenta in proiectele din Apa – Deseuri si Cercetare – Dezvoltare. Fraudarea licitatiei apare cel mai des in Ungaria, Polonia, Lituania si Italia. Comisioanele ilicite apar in aproximativ 1 caz din 3. Aceasta practica apare ca fiind raspandita in mod egal in toate sectoarele. Comisioanele ilicite sunt forma de coruptie cea mai des intalnita in Spania si Romania. Conflictul de interese se inregistreaza in cca 20% din cazuri şi in toate sectoarele, cu o frecventa mai ridicata in domeniile Formare profesionala si Construcţii urbane / utilitare. Managementul defectuos intenţionat se inregistreaza in cca 4% din toate practicile

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter