• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

De ce e important...

19 Dec 2018
Banii tăi
Marți la prânz, apăruse zvonul că va fi dată o Ordonanță de Guvern care va arunca în aer taxarea. Nimeni însă nu o conforma. Cei de la Ministerul Finanțelor aveau telefoanele închise, iar cei care răspundeau la telefon, închideau imediat după ce le spuneai că ești de la presă. Ministrul Teodorovici a ieșit să ridice cortina. Detalii, aici. Noi ne vom referi acum strict la taxa pe lăcomie, după cum a definit-o ministrul. Dezavantajul principal al acestei taxe este că, în final, noi vom suporta toate taxele. Și mai e important un lucru: atunci când România se va duce să ia bani de pe piețele internaționale, va da nas în nas cu exact acele bănci pe care le taxează azi pentru lăcomie. Și va fi al naibii de greu de explicat- dacă suntem oameni normali la cap- că merităm bani ieftini, punându-le taxe celor care în fond, ne achită deficitele.

 

  • Ce spune proiectul:
Băncile vor calcula, declara și plăti taxa pe lăcomie, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează.

Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții.

Cotele taxei pe lăcomie se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă (de 1.5%), astfel:

a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 - 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%;
c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,6%;
d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,9%. N.red: aici ne aflăm în momentul de față.
(4) Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe lăcomie de 0,9 % se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5 puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referință majorat cu 2 puncte procentuale.
 
  • Ce spun datele BNR cu privire la ROBOR:
 
Potrivit datelor publicate zilnic de Banca Centrală, media pe ultimele 3 luni ale ROBOR la 3 și respectiv la 6 luni a fost 3.18 (pentru ROBOR 3M) și 3.30 (pentru ROBOR 6M). Diferența față de pragul de referință de 1.5% este de 1.68 puncte procentuale, ceea ce ne trimite la calculul taxei pe lăcomie în baza cotei de 0.9% aplicabil activelor bancare deținute.
 
Potrivit datelor BNR, la nivelul lunii octombrie, activele bancare din România erau de 448 miliarde de lei (aproximativ 100 de miliarde de euro, grosso modo) . O cotă de 0.9% aplicată acestor active ar însemna puțin peste 4 miliarde de lei (puțin sub un miliard de euro).
 
Evident, taxa se va calcula diferit de la bancă la bancă. La mijlocul anului, 23 de bănci din 35 erau pe profit iar 12 erau pe pierdere.
 
De exemplu, BCR avea după primele 9 luni din acest an active pe tot grupul de 72 de miliarde de lei și un profit de 1,05 miliarde de lei. Taxa bancară ”le-ar lua” din profit 648 de milioane de lei, înjumătățindu-le profitul.

La fel, Banca Transilvania avea active bancare de 64 de miliarde de lei și un profit net de 979 de milioane de lei. O taxă bancară de 0,9% pe active înseamnă 576 de milioane de lei.

BRD, are active bancare de 45 de miliarde de lei și un profit de 1,1 miliarde de lei. Taxa bancară de 0,9% înseamnă puțin peste 400 milioane de lei, de unde rezultă că băncii i-ar mai rămâne un profit de 700 de milioane de lei.
 
 
Nu e clar ce se va întâmpla cu băncile care au pierderi, ce se va întâmpa cu băncile de stat (cea mai mare fiind CEC Bank) și nici dacă taxa pe lăcomie se va aplica sau nu chiar Băncii Naționale.
 
  • Trei posibile efecte ale introducerii taxei pe lăcomie:

1. Ca răspuns la perspectiva unui profit în scădere, băncile ar putea deveni și mai conservatoare și vor reduce volumul creditelor acordate- această înseamnă că, la rândul ei, nici producția economică și nici consumul intern nu pot crește cu vitezele așteptate.

2. Întrucât majoritatea băncilor din România sunt deținute de bănci-mame cu sediile în străinătate, există riscul că respectivele bănci-mame să investească mai puțin în filialele lor din România

3. Să nu uităm, consumatorii sunt cei care duc greul costurilor. Cu cât este mai mare taxa bancară băncile sunt mai motivate să găsească modalități de a transfera povară taxei către clienți. Un cost ridicat al creditului reduce puterea de cumpărare și încetinește creșterea economică.

N. red: În Ungaria, contracția creditării care a urmat introducerii noii taxe a determinat autoritățile să scadă nivelul taxării, cu condiția că reducerea să se vadă în accelerarea împrumuturilor acordate companiilor.


Taxele bancare în Europa
 
  • La sfârșitul anului 2008, Suedia a introdus o taxa bancară, de 0.036% din activele bancare, după ce au discutat cu un an înainte ideea inclusiv în cadrul unei sesiuni speciale a Grupului G20. Banii sunt colectați într-un fond destinat salvării băncilor în dificultate. Sumă colectată anual-circa 250 milioane de euro.
  • Ungaria. Taxa bancară din Ungaria este considerată unică în Europa din două motive: primul pentru că este de departe cea mai mare (raportată la PIB) și al doilea, faptul că ungurii sunt singurii care au introdus această tax fără să fi fost nevoiți să salveze bănci din bani publici (exact ca și noi). Cei doi factori descriși mai sus și rezistența slabă a băncii lor naționale sunt probabil cea mai bună ilustrare a puterii discreționare a guvernului.
  • Marea Britanie. Acolo taxa e puțin mai complicată. A fost introdusă în 2011 și e pe cifra de afaceri, nu pe active (adică se aplică depozitelor). Scopul ei este descurajeze băncile în a-și asuma riscuri prea mari si aduce la buget cam 2.6 miliarde de lire/an.
  • Austria. Are două niveluri ale taxei bancare ( în funcție de mărimea băncii). Au introdus la 1 ianuarie 2011, au mărit-o 2014 iar acum au scăzut-o. Aduce anual la buget 100 milioane de euro (, aducea 550 milioane de euro).
  • Polonia adună circa un miliard de euro anual din aceasta taxă bancară impusă în 2016 in ciuda avertismentelor băncii centrale și ale agențiilor de rating. Polonezii aplică o taxă pe lăcomie de 0.44% pe active.
  • Franța si Germania au introdus în 2011 și ele o asemenea taxă, banii mergând tot către fonduri destinate salvării băncilor.

Avantajele pe termen mediu sunt cele legate de creșterea încasărilor la buget și de obligarea managementului bancar de a găsi soluții de a se reinventa, așa cum le-a cerut în repetate rânduri Guvernatorul BNR.

Dezavantajul principal este legat de faptul că, în final, băncile vor transfera costurile către clienți. Și mai e important un lucru: atunci când România se va duce să ia bani de pe piețele internaționale, va da nas în nas cu exact acele bănci pe care le taxează azi pentru lăcomie. Și va fi al naibii de greu de explicat- dacă suntem oameni normali la cap- că merităm bani ieftini, punându-le taxe celor care în fond, ne achită deficitele.

In rest, să ne dea Dumnezeu sănătate și să nu ne mărească comisioanele de retragere de la bancomat

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter