BNR vede o inflație mai mare în 2026 și spune că nu a ținut artificial cursul leu-euro: „Piețele sunt foarte sensibile”

Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%, într-un context în care tensiunile internaționale, volatilitatea piețelor și incertitudinea politică internă continuă să pună presiune pe economie. În același timp, guvernatorul Mugur Isărescu a respins ideea că banca centrală ar fi menținut artificial cursul valutar, susținând că evoluția rezervelor valutare demonstrează contrariul.

Prezentând noul Raport trimestrial asupra inflației, Mugur Isărescu a explicat că noua prognoză ia în calcul atât deteriorarea perspectivelor economice la nivel european, cât și persistența unor presiuni inflaționiste generate inclusiv de contextul geopolitic din Orientul Mijlociu.

„Este posibil ca și în Europa inflația să crească. (…) S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a declarat guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, inflația va continua să fluctueze în lunile următoare, însă creșterile estimate sunt limitate. BNR anticipează că rata anuală a inflației va coborî ulterior spre aproximativ 5% la final de an, urmând să ajungă la 2,9% la sfârșitul lui 2027.

Piețele sunt foarte sensibile la stabilitatea politică și la continuarea corecției fiscale

Guvernatorul BNR a insistat asupra faptului că actualele proiecții depind puternic de stabilitatea politică și de capacitatea României de a continua măsurile de corecție fiscală.

„Piețele sunt foarte sensibile la stabilitatea politică și la continuarea corecției fiscale”, a spus Isărescu, avertizând inclusiv asupra impactului pe care îl pot avea declarațiile publice făcute în momente tensionate.

„De multe ori nu numai faptele strică, ci și vorbele. Sunt momente în care vorbele sunt mai tari decât faptele”, a adăugat acesta.

În cadrul aceleiași conferințe, Mugur Isărescu a respins și acuzațiile potrivit cărora BNR ar fi susținut artificial cursul leului prin intervenții masive în piață.

Guvernatorul a argumentat că rezervele internaționale ale României au crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, practic dublându-se, lucru care nu ar fi fost posibil dacă banca centrală ar fi vândut constant valută pentru a ține cursul sub control.

Noi nu am ținut cursul artificial și asta se vede din evoluția rezervelor

„Noi nu am ținut cursul artificial și asta se vede din evoluția rezervelor. Ar fi trebuit să fi vândut cantități mari de valută ca să fi ținut cursul jos artificial”, a afirmat Isărescu.

Potrivit acestuia, BNR a intervenit în principal prin cumpărare de valută, pentru a evita o apreciere prea puternică a leului într-o piață locală relativ mică și sensibilă la volume mari.

În lipsa acestor intervenții, cursul ar fi putut coborî, într-un scenariu teoretic, chiar spre 4,4 lei pentru un euro, a explicat guvernatorul.

Isărescu a subliniat și că intervențiile recente au fost „mult, mult mai mici” decât cele din perioada aprilie-mai a anului trecut și consideră că piața pare să fi găsit în prezent un nivel de echilibru pentru cursul valutar.

Totodată, șeful BNR a avertizat că deprecierea leului se transmite rapid în prețuri și are efecte directe asupra inflației, în timp ce aprecierea monedei naționale se vede mult mai greu în economia reală.

Decizie importantă luată de Isărescu și avertismente venite din partea BNR

Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%, în contextul în care inflația continuă să crească, iar economia dă semne de încetinire.

Potrivit datelor prezentate de banca centrală, inflația a urcat în aprilie 2026 la 10,71%, după scumpiri importante la combustibili, gaze naturale și alte prețuri administrate. Creșterea prețurilor este pusă în principal pe seama conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la majorarea cotațiilor petrolului și gazelor.

BNR avertizează că scumpirile vor continua și în perioada următoare, mai ales din cauza prețurilor la energie și combustibili. Totuși, instituția estimează că inflația ar putea începe să scadă mai puternic din a doua parte a anului 2026.

Economia României traversează însă o perioadă dificilă. Datele preliminare arată că activitatea economică a continuat să scadă în primul trimestru din 2026, pe fondul reducerii consumului și al slăbirii activității industriale.

Românii cumpără mai puțin, iar companiile sunt mai prudente. BNR arată că vânzările din comerț au scăzut, producția industrială s-a redus, iar firmele și-au diminuat planurile de angajare.

În același timp, cursul euro/leu a fost afectat de tensiunile politice interne și de contextul internațional, înregistrând fluctuații importante în ultimele săptămâni.

Banca centrală spune că există în continuare riscuri majore pentru economie, atât din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice, cât și din cauza incertitudinilor politice și bugetare din România.

În acest context, BNR consideră că menținerea dobânzii-cheie la nivelul actual este necesară pentru a încerca să țină sub control inflația și stabilitatea economică.

Ultimele cifre ale scumpirilor: inflația sparge bariera de 10%

Institutul Național de Statistică a raportat cifrele legate de rata anuală a inflației pentru aprilie 2026. Acestea arată că, din nou, scumpirile au spart bariera de 10%, rata anuală a inflației situându-se la 10,7% față de aceeași lună a anului trecut.

In ceea ce privește comparația cu decembrie 2025, creșterea a fost de 3,1%, iar comparativ cu luna martie, vedem o creștere de 0,84%. 

 

Topul scumpirilor: cum stau mărfurile alimentare și cele nealimentare

Dacă ne uităm la totalul mărfurilor alimentare, identificăm o creștere a ratei anuale a inflației de 10,7%. Dacă ne uităm în profunzime vedem:

– produse de morărit și panificație: 7,82%
– fructe și conserve din fructe: 9,61%
– carne, preparate și conserve din carne: 5,98%
– pește și conserve din pește: 7,62%
– lapte și produse lactate: 6,93%
– zahăr, produse zaharoase și miere de albine:11,09%

Mergând mai departe cu totalul scumpirilor din categoria mărfurilor nealimentare, vedem o creștere de la an la an de 12,02%. Continuăm analiza în profunzime și vedem:

– îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie și mercerie: 7,10%
– încălțăminte: 6,18%
– mobilă: 5,09%
– combustibili: 15,65%


În ceea ce privește serviciile, vedem o creștere de 14,5% a ratei anuale a inflației. 

CURS VALUTAR. Leul e sub presiunea crizei politice. E cazul să cumperi rapid euro? Câteva motive să te mai gândești

După ce s-a devalorizat substanțial imediat după moțiunea de cenzură care a demis Guvernul Bolojan, leul a început să își mai revină susținut, foarte probabil, de Banca Națională a României. Deși cursul valutar depășise serios pragul de 5,3 lei/euro la casele de schimb, a urmat o perioadă de calm, iar în prezent euro este cotat sub 5,2 lei, mai precis undeva între 5,18 și 5,19 lei la vânzare. Situația este încă tensionată, iar o nouă devalorizare accentuată nu este exclusă, mai ales dacă negocierile politice pentru formarea unui nou guvern nu vor avea rezultate în perioada imediar următoare.

Citește și: O mică revenire a leului: situația rămâne însă tensionată

Aproape de fiecare dată când leul trece prin perioade dificile, românii au tendința, altfel justificată de numeroasele perioade cu inflație ridicată care au topit economiile multora, de a cumpăra imediat euro, fiind destule cazuri în care oamenii își transformă toate economiile în valută. Dar este acesta un comportament care să aducă profit sau măcar să păstreze puterea de cumpărare a banilor economisți. În unele situații, pe care le vom enumera mai jos,  poate fi, însă, a cumpăra euro imediat ce cursul se mișcă ceva mai abrupt e mai degrabă un gest păgubos, din mai multe motive.

Cursul nu este complet liber în România, iar o devalorizare care să topească economiile e destul de puțin probabilă. Care cred economiștii că este pragul maxim până la carear lăsa BNR euro

Piața valutară din România nu este una complet liberalizată, deci cursul de schimb nu este stabilit exclusiv din tranzacțiile între părțile private care cumpără și vând valută. Ca în majoritatea țărilor care au monedă proprie, Banca Națională a României (BNR) și-a păstrat posibilitatea de a interveni (tehnic, procedeul este numit flotare controlată) atunci când consideră că este cazul, pentru a evita variații majore de la o zi la alta, fapt care constituie un factor de stabilitate mai ales în momente ca acesta, când fundamentele politice, sociale și economice sunt factori de instabilitate.

O face, în principal, prin două mecanisme, fără a se rezuma la acestea. Prin băncile comerciale sau chiar direct, BNR poate interveni în piață pentru a vinde euro și a cumpăra lei, astfel încât moneda națională să se mai aprecieze sau să își diminueze scăderea. Fără detalii, astfel de intervenții au fost chiar făcute publice, de exemplu după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, când chiar guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că s-au cheltuit circa 6 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a menține cursul. Perioadele când BNR intervine în acest mod pot fi, de altfel, intuite, din evoluțiie lunare ale rezervei valutare. De exemplu, ultimele date arată că , în aprilie, rezervele valutare au scăzut cu 2,2 miliarde de euro, iar analiștii consideră că circa 2 miliarde de euro din ieșiri au mers spre menținerea cursului, un miliard doar în zilele în care AUR și PSD au anunțat depunerea moțiunii și a fost stabilită data votării. Partea bună este că România are în prezent una dintre cele mai mari mare rezerve din istorie, adică aproape 65 de miliarde de euro, fără a pune la socoteală aurul. Partea proastă este că nicio sumă nu este suficientă, pe termen mediu și lung, dacă ajungi să lupți împotriva pieței, care are resurse cu mult mai mari.

A doua metodă prin care BNR intervine, folosită puternic cu ocazia atacului speculativ din 2008, în buza crizei financiare, este “aspirarea” leilor de pe piața monetară. Dacă investitorii nu mai găsesc lei pentru a își lichida pozițiile pe euro sau îi găsesc la dobânzi atât de mari încât nu justifică o astfel de mișcare, mulți încep să se răzgândească. Această tehnică este în general folosită doar în situații extreme, pentru că afectează masiv populația împrumutată și firmele cu credite, prin creșterea dobânzilor. În contextul actual, efectele adverse ar fi și mai grave, întrucât se va împrumuta mai scump și statul, care și așa se împrumută la dobânzi record și consemnează un deficit bugetar uriaș.

Având la îndemână aceste metode, BNR nu va ezita să intervină, iar traderii băncilor își fac deja calcule privind pragurile la care ar putea avea loc aceste intervenții. Păstrându-și anonimatul, cea mai mare parte a acestora consideră că BNR nu va lăsa leul să se ducă mult peste 5,25 lei la cursul oficial și nici pentru perioade prea lungi de timp. Unii, mai pesimiști, consideră că nivelul de alertă ar putea fi undeva la 5,3 lei pentru un euro. Totul va depinde inclusiv de volumele tranzacționate pe piața valutară, pentru că BNR va încerca să intre ai ales pe volume mici și perioade mai calme, pentru a putea influența piața cu sume mai reduse. Deci, cel mai probabil, pe termen scurt și poate mediu, în funcție și de cât va dura până vom avea un nou Guvern (estimările sunt de 2-3 săptămâni) dar și de eventualitatea unor alegeri anticipate, nu vom avea un curs valutar oficial de peste 5,3 lei per euro.

De ce nu e cazul să ne credem toți traderi profesioniști și de ce profitul vine mai greu decât vă imaginați. Situațiile când chiar e bine să cumpărați euro din timp în perioade volatile

În maximul de după moțiune, băncile au vândut într-un interval între 5,26 și peste 5,3 lei, cu până la 10 bani mai mult decât ieri. Cursul oficial, imediat după moțiune, a fost de 5,2180 lei per euro. Deci la casele de schimb efectul este multiplicat și nu putem ști cum vor evolua cei doi parametrii (cursul oficial și cel de la bănci). Știm, însă, că diferența între prețul la care băncile au vând euro și cel la care  cumpără se adâncește în perioade cu volatilitate mare. În maximul amintit, diferența între cele două cotații a fost de la 10-15 bani, sau în jur de 3%, ea menținându-se aproximativ la același nivel. Altfel spus, dacă astăzi cumpărați euro, atunci când îl vindeți cursul ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 3%, pentru a obține aceeași valoare în lei și aceasta în condițiile în care marja dintre vânzare și cumpărare nu se adâncește, cum de obicei se întâmplă în perioade de volatilitate. Un minimum de 5% ar fi necesar pentru a obține un minimum de profit. Aplicată la cursul oficial din acest moment, o depreciere de 5% a leului ar echivala cu o creștere a euro până la 5,48-5,5 lei la cursul oficial, un scenariu totuși puțin probabil, în condițiile enumerate mai sus. Chiar și dacă se va întâmpla acest lucru, câștigul la sume mici ar fi aproape neglijabil, de ordinul zecilor de lei la peste 1000 de euro cumpărați.

Așadar, în cazul majorității populației, care are totuși un nivel de educație financiară cel mult mediu, speculațiile pe cursul valutar nu pot fi foarte avantajose. Există însă situații în care achziziția din timp a euro este un lucru util. Iată care ar fi acestea, în acest moment:

  • Aveți cheltuieli cu precăderea în euro mai ales pe termen scurt, până se estimează că se va finaliza criza politică
  • Aveți de plătit rate în euro în viitorul apropiat. În orica variantă și în orice perioadă este recomandabil să aveți oricând la dispoziție până la 3 rate
  • Aveți de făcut o achiziție majoră în euro (mașină, apartament) în viitorul apropiat
  • Dacă obișnuiți să vă diversficați economiile inclusiv prin menținerea unei părți din acestea în euro

Dacă vă aflați într-una din aceste situații sau în altele care presupun plăți în euro în următoarea perioadă, e bine să știți că băncile negociază cursul, în anumite condiții și în anumite limite. Cea mai simplă metodă, care nu presupune și o sumă minimă investită, cum e cazul negocierilor directe la bancă, sunt ofertele din cadrul pachetelor de cont curent prin mobile banking. Astfel de oferte au si ING, Unicredit sau Banca Transilvania dar și BCR (în George) sau Raiffeisen. Le găsiți în aplicații și puteți beneficia de un curs preferențial, în anumite perioade și anumite limite.

 

 

O mică revenire a leului: situația rămâne însă tensionată

Pe 7 mai, BNR a raportat un curs valutar de 5,2661 lei pentru un euro, o scădere minoră, de doar 0,0027 de lei de la o zi la alta. Poate fi văzut ca un semn bun după mai multe zile de creștere, însă situația e în continuare complicată.

Principala problemă este lipsa de predictibilitate politică, în contextul în care, după trecerea moțiunii de cenzură ce a dus la căderea guvernului Bolojan, au loc consultări cu președintele țării, dar o soluție clară nu se arată la orizont.

Dacă ne uităm la cursul valutar din urmă cu o lună, respectiv 5,0963 de lei pentru un euro, observăm o depreciere de 3,33%. Însă cursul valutar nu este singura îngrijorare a românilor în aceste zile, acesteia adăugându-se și inflația, influențată și ea de depreciere leului pentru că România importă o mare parte din bunurile sale, iar unele servicii plătite de către români sunt plătite în euro.

Crizei politice de pe plan local i se alătură și criza internațională a combustibililor, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu. Nici în cazul acestei situații nu avem indicii clare legate de o posibilă soluționare în perioada următoare.

Cu toate acestea, este important să ne păstrăm calmul și să nu luăm decizii iresponsabile, mânați de panică, care să ne afecteze mai rău bugetul personal. Dacă vă bate gândul să vă orientați către active considerate „sigure” în această perioadă, luați această decizie după o analiză temeinică.

Nu există activul „magic” care vă v-a asigura că banii dumneavoastră sunt în siguranță și nu vor fi loviți de inflație, așa cum nu există nici soluții magice care să vă asigure creșteri spectaculoase. Documentarea devine din ce în ce mai importantă, mai ales în contextul în care avem această situație economică fragilă și volatilă.

Există diverse anunțuri alarmiste în această perioadă, unul dintre ele fiind legat de deprecierea leului până la 6 lei pentru un euro. Analiștii sunt rezervați în ceea ce privește acest scenariu, aducând în discuție și implicarea BNR care ar face eforturi pentru a evita o astfel de scădere. Astfel de scenarii alarmiste vă pot împinge să vă schimbați toate economiile în alte valute, decizie care trebuie însă cântărită cu atenție.

Luați în considerare diferența de curs dintre cel afișat de BNR și cel practicat de instituțiile care vă schimbă banii, dar eventual și diverse comisioane care pot apărea. Există și scenarii în care veți fi nevoit să schimbați banii înapoi în lei pentru a acoperi diverse nevoi, mutare care va adânci pierderile în cazul unei fluctuații mici ale cursului față de momentul în care ați făcut schimbul inițial.

În concluzie, perioada economică fragilă și anunțurile alarmiste vă pot împinge către decizii iraționale, care cresc riscul de a vă adânci pierderile. 

Titluri de stat în mai: Ce dobânzi oferă Ministerul Finanțelor în noua ediție Fidelis

Ministerul Finanțelor a lansat o nouă ediție a programului de titluri de stat Fidelis. Aceasta se va desfășura în perioada 8-15 mai.

Dobânzi titluri de stat Fidelis în luna mai: La cât ajung dobânzile oferite de Ministerul Finanțelor

Emisiunea de titluri de stat Fidelis din luna mai vine cu dobânzi de până la 7,50% la emisiunile în lei și de până la 6,25% la cele în euro. Concret, în funcție de perioada pe care investitorii aleg să aloce bani, sunt următoarele:

Titluri de stat Fidelis în lei

– 6,40% pentru titlurile de stat Fidelis cu scadența la 2 ani
– 7,40% pentru titlurile de stat Fidelis cu scadența la 2 ani pentru donatorii de sânge
– 7% cu scadența la 4 ani
– 7,50% cu scadența la 6 ani

Titlurile de stat Fidelis în euro

– 4% pentru titlurile de stat Fidelis cu scadența la 3 ani
– 5% pentru titlurile de stat Fidelis cu scadența la 5 ani
– 6,25% pentru titlurile de stat cu scdența la 10 ani

O nouă ediție cu beneficii pentru donatorii de sânge: cum arată tranșa specială în lei

Ediția din mai a emisiunii de titluri de stat Fidelis, emise în lei, are o tranșă specială dedicată celor care fac dovada donării de sânge începând cu 1 decembrie 2025. Aceasta va avea o dobândă de 7,40%, iar investitorii care se califică au parte de un prag minim de subscriere redus de la 5.000 de lei la 500 de lei, în limita unui plafon de 100.000 de lei.

Cei care investesc în titlurile de stat FIDELIS se bucură de facilități precum:

  • posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă;
  • veniturile obținute din deținerea titlurilor sunt neimpozabile;
  • flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului.

Moneda națională se depreciază: Care sunt riscurile și ce trebuie să știi

Vedem că cursul valutar euro/leu crește puternic în ultima perioadă. În dimineața zilei de 1 mai, pentru un euro, pe piața interbancară, se plăteau 5,2 lei, un record istoric. Pe 30 aprilie, BNR raporta un curs valutar de 5,1417 lei pentru un euro.

Situația se degradează din cauza crizei politice prin care trece România, cu o moțiune de cenzură inițiată de partidele PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan, ce urmează să fie votată pe 5 mai. Efectele sunt deja vizibile asupra cursului valutar.

O depreciere a monedei naționale lovește în buzunarul tău fie că vrei, fie că nu vrei. În primul rând, serviciile de telefonie mobilă se scumpesc, deoarece prețul acestora este în euro. Românii care stau în chirie au și ei de suferit, deoarece majoritatea contractelor sunt în euro. Un impact se poate observa și în românii cu rate.

România importă și o mare parte din produsele alimentare, dar și nealimentare, iar o depreciere a monedei naționale vine cu o scumpire acestor servicii și bunuri. Deprecierea monedei naționale arată și o lipsă a încrederii pe care investitorii o au în ceea ce privește capacitatea României de a-și menține angajamentele economice, precum reducerea deficitului bugetar. 

Analiștii din piață nu exclud o continuare a deprecierii monedei naționale, unele voci vorbesc și de un curs de 5,5 lei pentru un euro în perioada următoare.

CONCEDIERI 2026. Toate situațiile în care angajatorul tău nu are voie să te dea afară. Nouă din zece firme pierd procesele

Anul 2026 și, cel mai probabil, și anii viitori, se arată foarte dificili pentru mediul de afaceri, context în care angajatorii vor decide, ca și în alte ocazii similare, să se eficientizeze prin concedieri. Aceasta este vestea proastă. Vestea bună, pentru angajați nu pentru companii, este că legea din România inclină destul de serios balanța în favoarea angajatului și, mai mult, puține sunt companiile care apelează la consultanță de specialitate atunci când fac restructurări. Din acest motiv, susțin avocații de la Grecu Partners, 9 din zece încercări de concediere se lasă cu probleme pentru angajatori, care ajung să plătească despăgubiri și de zeci de mii de euro.

Angajatorii care iau în calcul restructurări nu pot concedia orice angajat și trebuie să fie atenți la modul în care decid cine pleacă și cine rămâne, fiind obligați  să demonstreze legal de ce desființează anumite posturi, altfel riscă procese în instanță și costuri suplimentare, avertizează avocații Grecu Partners. În lipsa măsurilor legale, în 9 din 10 cazuri concedierile sunt anulate în instanță, iar costul poate varia de la câteva mii de euro până la peste 20.000–30.000 de euro pentru un singur angajat, în funcție de salariu și durata procesului.

Redăm în continuare, analiza realizată de sursa citată mai sus:

Ce pot plăti concret companiile

  • Salarii retroactive

Dacă instanța anulează concedierea, angajatorul va fi obligat să plătească toate salariile de la data concedierii până la reintegrarea angajatului (uneori pe luni sau chiar ani).

  • Reintegrarea salariatului

Angajatul poate reveni pe post, ceea ce complică reorganizarea deja făcută.

  • Dobânzi și actualizări

Sumele datorate pot fi majorate cu dobânzi și indexări, precum și cu alte drepturi (de exemplu, măriri, bonusuri, prime) de care ar fi beneficiat daca nu ar fi fost concediat.

  • Daune morale (în anumite cazuri)

Dacă se dovedește un abuz, un caz de discriminare sau hărțuire, pot apărea și despăgubiri suplimentare.

  • Cheltuieli de judecată
  • Onorarii de avocat, taxe și alte costuri legale.

Exemplu realist:

  • salariu net: 4.000–6.000 lei;
  • durată proces: 12–24 luni.

Compania poate ajunge să plătească:

  • salarii retroactive: 10.000 – 25.000 euro;
  • dobânzi și actualizări;
  • cheltuieli de judecată.

În cazul pozițiilor de management sau al salariilor mai mari, costurile pot depăși ușor 30.000 euro per angajat.

În multe cazuri, costul total al unui proces pierdut depășește economia pe care compania încerca să o obțină prin concediere.

Cum pot companiile să facă restructurări legal în 2026

Una dintre cele mai frecvente întrebări în contextul actual este directă: pot companiile să concedieze pe oricine, dacă invocă reorganizarea?

Răspunsul scurt este nu. În practică, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului este strict reglementată și poate fi anulată în instanță dacă nu respectă anumite condiții.

Chiar dacă există o reorganizare reală, angajatorul nu are libertate totală de selecție.

Există două situații distincte:

1. Când se desființează un singur post

Dacă există o singură poziție, iar aceasta dispare complet, concedierea este, în principiu, justificată – dacă sunt respectate condițiile legale.

2. Când există mai multe posturi similare

Aici apar cele mai multe procese în instanță, la inițiativa angajaților.

Dacă, de exemplu, există 5 angajați pe aceeași funcție și compania decide să păstreze doar 3, trebuie să existe criterii obiective de selecție, cum ar fi:

  • performanța profesională;
  • evaluările anuale;
  • competențe relevante pentru noua structură;
  • disciplină, experiență, adaptabilitate.

„Selecția nu poate fi arbitrară sau bazată pe criterii subiective. În lipsa unor evaluări clare și documentate, concedierea poate fi anulată în instanță. Companiile care riscă cel mai mult sunt cele care au roluri omogene doar formal: centre de suport, vânzări, operațiuni, HR sau echipe în care aceeași titulatură acoperă muncă diferită. Dacă există mai multe posturi cu același cod COR, merită verificat dacă fișele de post, evaluările, organigrama nouă și nota de fundamentare susțin exact aceeași logică a selecției.”

Dacă mâine un judecător întreabă de ce au rămas exact acei trei salariați și nu ceilalți, răspunsul se vede deja în documente sau va trebui construit după emiterea deciziei?”, subliniază avocata Elena Grecu.

Ce obligații are angajatorul

Potrivit Codului muncii, concedierea în baza reorganizării (art. 65) este legală doar dacă sunt îndeplinite cumulativ câteva condiții esențiale:

  • Desființarea postului este reală – postul chiar dispare din organigramă;
  • Desființarea este efectivă – nu au fost efectuate angajări pe postul desființat (valabil și dacă angajarea este făcută pentru un rol cu o denumire diferită, dar are aceeași fișă de post cu a postului desființat);
  • Există o cauză reală și serioasă – motive economice, reorganizare, eficientizare, nu doar o justificare formală și generică; sunt necesare documente justificative în funcție de fiecare motiv invocat;
  • Este acordat un preaviz de minimum 20 de zile lucrătoare – dovada de comunicare a notei de preaviz este esențială;
  • Este emisă o decizie scrisă, care să conțină motivele concedierii;
  • Este prezentată clar cauza reorganizării;
  • în cazul concedierilor colective – sunt respectate procedurile speciale și criteriile de priorități.

 Tot ce nu este documentat înainte de concediere devine vulnerabil în instanță. Dacă explicațiile apar ulterior, riscul juridic crește semnificativ”, concluzionează Grecu Partners.

Ce NU este legal

Conform practicii din instanță, concedierea poate fi anulată în mai multe situații frecvente: atunci când postul este desființat doar formal și reînființat imediat, când atribuțiile sunt transferate integral către alt angajat cu aceeași funcție, când nu există documente care să susțină reorganizarea sau când selecția angajaților este făcută fără criterii clare. De asemenea, un risc major apare atunci când justificarea concedierii este construită după emiterea deciziei, nu înainte, atrag atenția avocații Grecu Partners.

Cele mai frecvente greșeli

Potrivit analizei Grecu Partners, cele mai întâlnite erori în procesele de reorganizare sunt:

  • Lipsa unei justificări clare a selecției – nu se poate demonstra de ce anumite posturi dispar și altele identice rămân;
  • Fișe de post generice – nu reflectă diferențele reale dintre angajați;
  • Evaluări superficiale sau inexistente – fără criterii obiective de departajare;
  • Confuzia între titulatură și activitate – posturi cu același cod COR sunt tratate ca identice, deși atribuțiile diferă;
  • Documentație construită „din mers” – justificările apar după emiterea deciziei, nu înainte.

În 2026, restructurările nu mai sunt doar o decizie de business, ci un test juridic. Companiile care tratează concedierile superficial riscă să transforme o măsură de eficientizare într-un cost major.

Reorganizarea nu este doar un exercițiu economic, ci unul juridic. Fără o structură clară și documente coerente, chiar și o decizie justificată poate deveni vulnerabilă în instanță, conchid reprezentanții Grecu Partners.

Grecu Partners este o societate de avocatură orientată preponderent către mediul de business, oferind de aproape două decenii asistență juridică strategică companiilor din diverse industrii. Firma acordă suport în litigii comerciale, dreptul muncii, contencios administrativ și recuperarea creanțelor, cu accent pe protejarea intereselor financiare și stabilitatea operațională a clienților. În martie 2026, Grecu Partners marchează 20 de ani de activitate continuă pe piața avocaturii din România, consolidându-și poziția ca partener juridic de încredere pentru companii.

 

 

Cum poți câștiga bani „imitând” personajele din „Diavolul se îmbracă de la Prada”. Portofoliul Miranda Priestly, randament mult peste indicii bursieri

Câteodată filmele celebre pot fi o sursă de inspirație pentru investiții de succes. V-ați gândit vreodată cum ar arăta portofoliul de investiții al Mirandei Priestly, prgamatica direactoare de succes din „Diavolul se îmbracă de la Prada”? Cum altfel decât înțesat de acțiuni ale unor case de lux. Ei bine, un astfel de portofoliu construit pe calapodul personajului interpretat de Meryl Streep, ar fi adus, în cei 20 de ani care au trecut de la lansarea primei părți a filmului, un randament de aproape 630%, cu  mult peste ce s-ar fi putu obține din investiția în indicii globali S&P 500, al celor mai perfotmante 500 de companii listate pe Wall Street sau S&P Global Luxury, al companiilor din domeniului luxului.

Platforma de tranzacționare și investiții eToro a alcătuit un „portofoliu Miranda” ipotetic, format din acțiuni de lux tradiționale. Portofoliul ar fi înregistrat un randament de 629% de la lansarea filmului original în 2006, depășind performanța indicelui S&P 500 (442%) și a indicelui S&P Global Luxury (297%). Datele evidențiază modul în care selectivitatea în stilul Mirandei Priestly a determinat, de-a lungul timpului, performanțe superioare în sectorul luxului.

Iată cum arată portofoliul Mirandei și care au fost randamentele aduse de fiecare acțiune

Brand 1 an 3 ani 5 ani 10 ani 20 ani
Hermès -26% -12% 59% 459% 2206%
Richemont 14% 16% 93% 198% 619%
L’Oréal -2% -17% -2% 121% 344%
Kering 46% -55% -64% 78% 149%
 Burberry 77% -50% -44% -11% 92%
Christian Dior 3% -44% -24% 202% 467%
Ralph Lauren 85% 236% 215% 311% 525%
Media coșului 28% 11% 33% 194% 629%
Indicele S&P Global Luxury 17% -2% -3% 126% 297%
S&P 500 34% 71% 72% 238% 442%

Portofoliul include Hermès, Richemont, L’Oréal, Kering, Burberry, Christian Dior și Ralph Lauren. Hermès a înregistrat cea mai bună performanță pe parcursul celor 20 de ani, cu un randament de 2206%. Christian Dior a înregistrat un randament de 467%, Ralph Lauren de 525%, Richemont de 619% și L’Oréal de 344%. La celălalt capăt al scalei, Burberry a înregistrat un randament de 92%, iar Kering de 149%, ceea ce confirmă faptul că selectivitatea rămâne esențială.

„Dacă Miranda și-ar fi construit un portofoliu în 2006, nu ar fi urmărit noutatea sau impulsul pe termen scurt. Ar fi acordat prioritate tradiției, rarității și puterii mărcii care nu depinde de moment. Acest instinct se potrivește perfect cu ceea ce a determinat performanța superioară pe termen lung a acțiunilor din sectorul luxului”, a comentat Lale Akoner, strateg de piață globală la eToro. „Cele mai puternice nume din sector funcționează mai degrabă ca factori de creștere compusă decât ca jucători ciclici. Aceste branduri tind să împărtășească un set foarte specific de trăsături: prețuri protejate, ofertă limitată și încrederea de a nu urmări tendințele de moment ale pieței. Hermès a oferit rareori reduceri. Ralph Lauren a fost considerat ani de zile demodat de industria modei. L’Oréal a continuat să vândă aceleași produse în fiecare ciclu. Acestea s-ar putea să nu fie povești de investiții captivante pe termen scurt, dar s-au dovedit foarte solide pe termen lung.”

Perspectiva pe termen scurt este mai complexă, evidențiind sensibilitatea sectorului la condițiile macroeconomice. În ultimii 10 ani, coșul a înregistrat un randament de 194%, comparativ cu 238% pentru indicele S&P 500. Pe o perioadă de cinci ani, coșul a crescut cu 33%, în timp ce randamentul său a fost de doar 11% pe trei ani și de 28% pe un an.

Lale Akoner a adăugat: „Luxul este adesea tratat ca o singură categorie, dar realitatea este mult mai complexă. Dispersia performanțelor, adică diferența dintre cele mai bune și cele mai slabe performanțe, este substanțială și reflectă diferențele în ceea ce privește poziționarea mărcii, execuția și expunerea la cererea aspirațională versus cea ultra-high-end. Pe perioade mai scurte, însă, sectorul se comportă mult mai mult ca o categorie ciclică. Cererea este sensibilă la lichiditatea globală, încrederea consumatorilor și fluxurile turistice, în special pe piețele cheie precum SUA și China. Acest lucru explică de ce performanța recentă a fost volatilă, în ciuda puterii mărcilor subiacente.”

Pe termen lung, cele mai puternice mărci de tradiție au demonstrat capacitatea de a-și proteja prețurile, de a-și păstra exclusivitatea și de a-și apăra marjele de profit pe parcursul ciclurilor economice. Pentru consumatori, aceste nume sunt asociate cu genți de mână, rujuri, trenciuri și tricouri polo. Pentru investitori, acestea au generat o creștere compusă susținută, cu condiția unei selecții disciplinate. Odată cu revenirea filmului „Diavolul se îmbracă de la Prada”, lecția de investiții este simplă. Glamourul poate atrage atenția, dar durabilitatea este cea care generează randamente.

 

Ce spun analiștii despre ce se întâmplă cu scumpirile, cursul euro/leu și prețurile apartamentelor

Avem un nou raport al Asociației CFA România, care reunește analiști financiari din țara noastră. Estimările, făcute de majoritatea analiștilor din organizație, s-au înrăutățit în ultimul raport, comparativ cu anteriorul.

Concret, rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni a crescut cu 1,72 puncte procentuale comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă și a atins nivelul de 7,61%, iar 47% dintre participanți anticipează majorarea ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea prezentă a acesteia, în timp ce 37% anticipează scăderea.

Cursul Euro/RON și deficitul bugetar: cum văd analiștii evoluția lor

Conform raportului, 86% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 14% o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este 5,1303 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului euro/ron este de 5,1644 lei pentru un euro.

În ceea ce privește deficitul bugetar de stat prognozat pentru anul 2026, acesta a crescut față de raportul anterior cu 0,5 puncte procentuale și a înregistrat o valoare medie a anticipațiilor de 6,6% din PIB. Referitor la anticipațiile de creștere economică pentru anul 2026, acesstea s-au redus la valoarea medie de 0,7%.

Analiștii s-au uitat și la datoria publică, calculată ca procent în PIB. Aceasta este anticipată să se majoreze la 63% în următoarele 12 luni.