Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat noul raport semestrial privind tarifele de referință RCA, realizat de compania de consultanță KPMG, document care indică o creștere a valorilor orientative pentru majoritatea categoriilor de șoferi și vehicule.

Potrivit ASF, tarifele de referință nu reprezintă prețuri de piață, nu sunt obligatorii și nu sunt stabilite de instituție. Acestea au caracter orientativ și statistic și sunt calculate pe baza datelor agregate din piața RCA din ultimii cinci ani. Rolul lor este de a oferi consumatorilor și asigurătorilor un reper privind evoluția costurilor reale din piață.

ASF arată că piața RCA se află într-o etapă de stabilitate, cu ajustări explicabile prin dinamica daunalității, a costurilor de reparație și a celorlalți factori economici luați în calcul.

Creșteri de până la 12,3% pentru persoanele fizice

Comparativ cu raportul anterior, publicat în noiembrie 2025, tarifele de referință au crescut:

• cu 12,3% pentru autoturismele deținute de persoane fizice;
• cu 11,7% pentru autovehiculele de transport bunuri deținute de persoane fizice;
• cu 9,9% pentru autoturismele deținute de persoane juridice;
• cu 10% pentru autovehiculele de transport bunuri deținute de persoane juridice.

Există însă și segmente unde tarifele de referință au scăzut. ASF menționează că pentru un șofer din București-Ilfov, cu vârsta peste 60 de ani și un autoturism cu putere de peste 300 kW, tariful de referință s-a redus cu 5,4%. În cazul șoferilor sub 30 de ani care dețin autoturisme cu putere de peste 300 kW, scăderea a fost de 3,4%.

De ce au crescut tarifele

Potrivit raportului, una dintre principalele cauze ale creșterii tarifelor este majorarea severității daunelor, adică a valorii medii a despăgubirilor plătite în urma accidentelor.

Dauna medie a crescut:

• cu 5,8% pentru autoturismele deținute de persoane fizice și juridice;
• cu 4,7% pentru vehiculele de transport marfă deținute de persoane fizice;
• cu 3,5% pentru vehiculele de transport marfă deținute de persoane juridice.

În ceea ce privește frecvența daunelor, raportul indică:

• o creștere de 1,9% pentru autoturismele deținute de persoane fizice;
• o creștere de 0,63% pentru autoturismele persoanelor juridice;
• o creștere de 0,2% pentru vehiculele de transport marfă deținute de persoane fizice;
• o creștere de 1,1% pentru vehiculele de transport marfă deținute de persoane juridice.

ASF precizează că tariful de referință este influențat și de creșterea încărcării pentru cheltuielile de achiziție și administrare, de la 18,1% la 20,8%.

Cum sunt calculate tarifele de referință

Tarifele de referință sunt calculate de o companie independentă pe baza unui model actuarial care ia în calcul:

• frecvența daunelor;
• severitatea daunelor;
• vârsta asiguratului sau utilizatorului;
• tipul vehiculului;
• puterea motorului;
• zona geografică;
• inflația daunelor și costurile de reparație.

„Tariful de referință nu este nici tarif impus, nici tarif comercial, ci un reper statistic pentru fiecare categorie de risc”, precizează ASF.

Instituția subliniază că prețul final al polițelor RCA este stabilit exclusiv de asigurători, în funcție de propriile metodologii de calcul, nivelul de daunalitate și politicile comerciale ale fiecărei companii.

Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%, într-un context în care tensiunile internaționale, volatilitatea piețelor și incertitudinea politică internă continuă să pună presiune pe economie. În același timp, guvernatorul Mugur Isărescu a respins ideea că banca centrală ar fi menținut artificial cursul valutar, susținând că evoluția rezervelor valutare demonstrează contrariul.

Prezentând noul Raport trimestrial asupra inflației, Mugur Isărescu a explicat că noua prognoză ia în calcul atât deteriorarea perspectivelor economice la nivel european, cât și persistența unor presiuni inflaționiste generate inclusiv de contextul geopolitic din Orientul Mijlociu.

„Este posibil ca și în Europa inflația să crească. (…) S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a declarat guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, inflația va continua să fluctueze în lunile următoare, însă creșterile estimate sunt limitate. BNR anticipează că rata anuală a inflației va coborî ulterior spre aproximativ 5% la final de an, urmând să ajungă la 2,9% la sfârșitul lui 2027.

Piețele sunt foarte sensibile la stabilitatea politică și la continuarea corecției fiscale

Guvernatorul BNR a insistat asupra faptului că actualele proiecții depind puternic de stabilitatea politică și de capacitatea României de a continua măsurile de corecție fiscală.

„Piețele sunt foarte sensibile la stabilitatea politică și la continuarea corecției fiscale”, a spus Isărescu, avertizând inclusiv asupra impactului pe care îl pot avea declarațiile publice făcute în momente tensionate.

„De multe ori nu numai faptele strică, ci și vorbele. Sunt momente în care vorbele sunt mai tari decât faptele”, a adăugat acesta.

În cadrul aceleiași conferințe, Mugur Isărescu a respins și acuzațiile potrivit cărora BNR ar fi susținut artificial cursul leului prin intervenții masive în piață.

Guvernatorul a argumentat că rezervele internaționale ale României au crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, practic dublându-se, lucru care nu ar fi fost posibil dacă banca centrală ar fi vândut constant valută pentru a ține cursul sub control.

Noi nu am ținut cursul artificial și asta se vede din evoluția rezervelor

„Noi nu am ținut cursul artificial și asta se vede din evoluția rezervelor. Ar fi trebuit să fi vândut cantități mari de valută ca să fi ținut cursul jos artificial”, a afirmat Isărescu.

Potrivit acestuia, BNR a intervenit în principal prin cumpărare de valută, pentru a evita o apreciere prea puternică a leului într-o piață locală relativ mică și sensibilă la volume mari.

În lipsa acestor intervenții, cursul ar fi putut coborî, într-un scenariu teoretic, chiar spre 4,4 lei pentru un euro, a explicat guvernatorul.

Isărescu a subliniat și că intervențiile recente au fost „mult, mult mai mici” decât cele din perioada aprilie-mai a anului trecut și consideră că piața pare să fi găsit în prezent un nivel de echilibru pentru cursul valutar.

Totodată, șeful BNR a avertizat că deprecierea leului se transmite rapid în prețuri și are efecte directe asupra inflației, în timp ce aprecierea monedei naționale se vede mult mai greu în economia reală.

Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%, în contextul în care inflația continuă să crească, iar economia dă semne de încetinire.

Potrivit datelor prezentate de banca centrală, inflația a urcat în aprilie 2026 la 10,71%, după scumpiri importante la combustibili, gaze naturale și alte prețuri administrate. Creșterea prețurilor este pusă în principal pe seama conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la majorarea cotațiilor petrolului și gazelor.

BNR avertizează că scumpirile vor continua și în perioada următoare, mai ales din cauza prețurilor la energie și combustibili. Totuși, instituția estimează că inflația ar putea începe să scadă mai puternic din a doua parte a anului 2026.

Economia României traversează însă o perioadă dificilă. Datele preliminare arată că activitatea economică a continuat să scadă în primul trimestru din 2026, pe fondul reducerii consumului și al slăbirii activității industriale.

Românii cumpără mai puțin, iar companiile sunt mai prudente. BNR arată că vânzările din comerț au scăzut, producția industrială s-a redus, iar firmele și-au diminuat planurile de angajare.

În același timp, cursul euro/leu a fost afectat de tensiunile politice interne și de contextul internațional, înregistrând fluctuații importante în ultimele săptămâni.

Banca centrală spune că există în continuare riscuri majore pentru economie, atât din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice, cât și din cauza incertitudinilor politice și bugetare din România.

În acest context, BNR consideră că menținerea dobânzii-cheie la nivelul actual este necesară pentru a încerca să țină sub control inflația și stabilitatea economică.

Institutul Național de Statistică a raportat cifrele legate de rata anuală a inflației pentru aprilie 2026. Acestea arată că, din nou, scumpirile au spart bariera de 10%, rata anuală a inflației situându-se la 10,7% față de aceeași lună a anului trecut.

In ceea ce privește comparația cu decembrie 2025, creșterea a fost de 3,1%, iar comparativ cu luna martie, vedem o creștere de 0,84%. 

Topul scumpirilor: cum stau mărfurile alimentare și cele nealimentare

Dacă ne uităm la totalul mărfurilor alimentare, identificăm o creștere a ratei anuale a inflației de 10,7%. Dacă ne uităm în profunzime vedem:

– produse de morărit și panificație: 7,82%
– fructe și conserve din fructe: 9,61%
– carne, preparate și conserve din carne: 5,98%
– pește și conserve din pește: 7,62%
– lapte și produse lactate: 6,93%
– zahăr, produse zaharoase și miere de albine:11,09%

Mergând mai departe cu totalul scumpirilor din categoria mărfurilor nealimentare, vedem o creștere de la an la an de 12,02%. Continuăm analiza în profunzime și vedem:

– îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie și mercerie: 7,10%
– încălțăminte: 6,18%
– mobilă: 5,09%
– combustibili: 15,65%

În ceea ce privește serviciile, vedem o creștere de 14,5% a ratei anuale a inflației.