Important pentru românii care economisesc. Argintul e noul aur. A câștigat 4% într-o zi și bate de departe inflația. Ce se va întâmpla cu cele două metale prețioase

Dacă nu au făcut-o deja, românii care economisesc ar trebui să ia serios în calcul ca o parte din banii puși deoparte să meargă spre investiții în metale prețioase. Aurul continuă să crească, așa cum face deja de aproape doi ani, pe fondul incertitudinilor politice, sociale și economice, dar și tras în sus de investițiile masive ale unor bănci centrale și jucători mari de pe piața financiară. Însă nu aurul este vedeta momentului. Argintul pare că este noul aur, iar zilele acestea stabilețte record după record. Într-o singură zi prețul metalului a crescut cu 4%, de trei ori mai mult decât cel al aurului, echivalent cu inflația pe ultimele câteva luni. I

Conform Tavex, unul dintre maerii jucători de pe piața metalelor de investiții, de la închiderea piețelor de vineri, 9 ianuarie, până luni, 12 ianuarie au avut loc următoarele evoluții:

  • Aurul s-a scumpit cu aproximativ 1,3%, depășind temporar nivelul de 4600 de dolari – cel mai ridicat preț înregistrat până în prezent.
  • Argintul a crescut și mai puternic, cu aproximativ 4,1%, atingând un preț de circa 83 de dolari pe uncie, foarte aproape de un record istoric.

 

Crizele priesc economiilor în aur

 

Prima este reprezentată de protestele continue din Iran, marcate de o escaladare accentuată, un număr tot mai mare de victime și schimburi de amenințări între liderii Republicii Islamice și administrația președintelui Donald Trump. A doua este scandalul izbucnit în jurul președintelui Rezervei Federale din Statele Unite, Jerome Powell, împotriva căruia a fost inițiată o anchetă privind renovarea clădirii băncii centrale. Powell însuși a amplificat tensiunile printr-o declarație publică în mass-media, acuzându-l pe președintele Donald Trump de presiuni politice. Combinația dintre incertitudinea geopolitică și tulburările din funcționarea celei mai importante bănci centrale din lume a oferit un impuls puternic activelor de tip „refugiu”, precum aurul și argintul. O mișcare de o asemenea amploare într-o singură zi este relativ rară și indică, de regulă, o reacție emoțională și colectivă a piețelor. Analiștii susțin că un astfel de început de an este adesea un semnal al unei volatilități crescute și al unui interes susținut pentru metalele prețioase și în lunile următoare.

Citește și: Cum poți cumpăra și vinde aur. Tot ce trebuie să știi despre cele trei metode oficiale

Prima emisiune de titluri de stat din 2026: care sunt dobânzile din Programul TEZAUR

Ministerul Finanțelor a lansat pe 12 ianuarie prima ediție din 2026 a Programului de titluri de stat TEZAUR.

Ce dobânzi au titlurile de stat din programul TEZAUR

Perioada de desfășurare a programului este 12 ianuarie – 6 februarie, maturitățile fiind de 1,3 și 5 ani, cu următoarele dobânzi:

– Titluri de stat pe 1 an, dobândă de 6,40%
– Titluri de stat pe 3 ani, dobândă de 7%
– Titluri de stat pe 5 ani, dobândă de 7,40%

Cum și când pot fi cumpărate titlurile de stat


Cei care doresc să investească în titluri de stat au la îndemână mai multe opțiuni, precum:

– Între 12 ianuarie 2026 – 4 februarie 2026, prin platforma Ghișeul.ro;
– Între 12 ianuarie 2026 – 5 februarie 2026 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;
– Între 12 ianuarie 2026 – 6 februarie 2026 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;
– Între 12 ianuarie 2026 – 5 februarie 2026 în mediul urban și 12 ianuarie 2026 – 4 februarie 2026 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Veniturile din titluri de stat sunt neimpozabile

Ministerul Finanțelor punctează o serie de avantaje pe care le au cei care aleg să investească în titluri de stat, respectiv faptul că veniturile obținute din investirea în titluri de stat sunt neimpozabile. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans.

În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice

Ghid pentru transferul rapid al fondurilor din contul TEZAUR

 Ministerul Finanțelor a pregătit un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere TEZAUR înapoi în contul bancar personal.

Procesul se realizează prin completarea documentului Ordin de plată multiplu electronic (OPME), urmând pașii de mai jos:

  • Descărcați formularul de pe site-ul Ministerului Finanțelor, secțiunea Tezaur Online, și deschideți-l exclusiv cu Adobe Acrobat Reader.
  • Completați câmpurile cu datele de identificare (CNP) și IBAN-ul contului bancar în care doriți să primiți banii.
  • Calculați suma finală: Din suma totală de transferat, deduceți comisionul aferent transferului: 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari.
  • Validați și salvați documentul PDF inteligent.
  • Încărcați formularul în contul dumneavoastră SPV, utilizând butonul „Depunere formulare” de pe același site.

Anul 2026 începe cu probleme legate de plata taxelor: la ce să fii atent

Ți-am povestit AICI încă de la începutul lunii decembrie din 2025 legat de majorarea mai multor taxe, printre care și cele pe locuință sau pe mașină. A trecut o săptămână din anul 2026, cu multe zile libere ce-i drept, în care au luat naștere mai multe polemici legate de noile taxe care trebuie plătite.

Fiecare primărie a adoptat sau urmează să adopte în scurt timp noile cote de impozitare pentru mașini și pentru locuințe. Dacă calculele inițiale vorbeau de o creștere de aproximativ 80%, în unele localități acest procent a fost depășit, fiind în unele cazuri dublu față de estimare inițială.

La ce trebuie să fii atent

Unii dintre cetățeni aleg să își plătească rapid taxele, odată cu începutul anului. Faptul că avem modificări importante în ceea ce privește cuantumul lor a dat naștere la situații în care suma plătită deja nu este cea corectă. Acest lucru s-a întâmplat la Sectorul 2 din București și nu este exclus ca situația să se repete și în alte zone din țară.

Concret, suma afișată inițial pentru locuitorii din Sectorul 2 nu a fost cea corectă, astfel că deși unii dintre cetățeni și-au plătit taxele deja, ei vor figura după noua recalculare cu restanțe. E important de menționat că plata taxelor până la 31 martie vine și cu o reducere de 10% a sumelor datorate.

E important să ai puțină răbdare, deoarece în această perioadă încă se clarifică situația privind sumele datorate și pot apărea noi greșeli. Recomandarea ar fi să mai aștepți puțin până vom avea o imagine clară a valorilor stabilite și faptul că suntem în punctul în care calculele au fost corect realizate.

O metodă ușoară de a verifica sumele datorate este prin intermediul platformei ghiseul.ro, însă faptul că sunt mulți români care sunt nerăbdători să o acceseze, face ca aceasta să funcționeze cu dificultate. Dacă nu ai cont deja, intră pe site și verifică pașii de deschidere a contului. Procesul este destul de simplu.

Odată conectat și cu platforma funcționând optim, la câmpul „Obligații de plată” vei identifica taxele pe care le ai de plătit și sumele datorate.

În cazul în care consideri că sumele sunt prea mari, recomandat este să mergi la Taxe și Impozite în orașul tău pentru a cere clarificări. Au apărut deja în presă mai multe cazuri cu cetățeni care s-au trezit cu sume imense de plată, din cauza unor greșeli de calcul.

 

Au intrat în vigoare creșterile de taxe. Vor urma altele noi?

Începând cu 1 ianuarie 2026 avem mai multe taxe care au intrat îm vigoare, atât pentru populație, cât și pentru firme. Pe cele mai importante le-am discutat deja în materialele publicate pe siguranțafinanciară.ro. Readucem în atenție măsuri precum impozitele pentru locuințe sau terenuri, impozitul pentru mașini, impozitele pe dividente și câștigurile din criptomonede, care a ajuns la 16%.

Una dintre întrebările aflate pe buzele multor dintre noi este „vor mai urma alte majorări de taxe?”. Acest lucru nu-l putem ști sigur, însă ne putem uita la unele semnale. Unul dintre semnalele bune, este cel legat de ținta de deficit bugetar. Guvernul precizează că România își va respecta, după mulți ani, ținta de deficit asumată, aceasta urmând să fie în 2025 mai mică de 8,4%.

În mesajul premierului vedem un semnal important referitor la posibilitatea de a avea noi măriri de taxe în 2026. Acesta menționează că „dacă ne vom încasa taxele și impozitele care au fost stabilitate în acest an și vom fi prudenți în modul în care vom cheltui banii, nu va mai fi nevoie să creștem alte taxe sau impozite”. La jumătatea anului ar urma să vedem o creștere a salariului minim, în cazul în care angajamentul luat în interiorul Guvernului se menține, acesta urmând să ajungă la 4.325 de lei brut.

Semnele legate de începutul anului 2026: cum văd mai mulți manageri mersul economiei

Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică vine cu semnale mai puțin plăcute referitoare la modul în care ar urma să evolueze economia românească la începutul anului 2026. Semnalele sunt date de către manageri din industrie, construcții și comerțul cu amănuntul.

Datele INS arată că 17,5% dintre managerii din construcții și 10,3% din industria prelucrătoare estimează că în perioada decembrie 2025 – februarie 2026 numărul de salariați va scădea.

Pe de altă parte, 35,2% dintre managerii din comerțul cu amănuntul și 40,3% din construcții consideră că prețurile vor crește.

Datele preconizează, în cazul industriei prelucrătoare,  pentru următoarele trei luni scăderea moderată a producției, reflectată printr-un sold conjuctural de -8,7%. Se estimează, de asemenea, scăderea moderată și a numărului de salariați(sold conjuctural -6,3%). Prețurile produselor industriale sunt așteptate sî crească, tendință indicată printr-un sold conjuctural de +24,6%.

Estimările exprimate de manageri în decembrie arată o că volumul producției din sectorul construcții va avea o tendință descendentă în următoarele trei luni(-24,5%). De asemenea, se preconizează o diminuare și a numărului de salariați(-15,1%). Se așteaptă ca prețurile lucrărilor de construcții să urmeze o traiectorie ascendentă reflectată printr-un sold conjunctural de +35%.


În ceea ce privește comerțul cu amănuntul, managerii estimează pentru următoarele trei luni scăderea moderată a cifrei de afaceri(-6,6%). În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de ușoară creștere a numărului de salariați(+10,7%). Majorările de prețuri sunt estimate de 35,2% dintre respondenți, iar scăderi de doar 1,8%.

”Trenulețul” pregătit pentru 2026: principalele măsuri luate de Guvernul Bolojan

În săptămâna cu Crăciunul, Guvernul a decis adoptarea unei ordonanțe de urgență care prevede anumite măsuri fiscal-bugetare. Despre unele dintre ele am mai discutat pe siguranțafinanciară.ro aici, însă acum avem imaginea clară, prezentată chiar de către Ministrul Finanțelor.

Alexandru Nazare precizează că ordonanța vine cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, de relansare economică, stimulare a investițiilor private și simplificări pentru contribuabili, măsuri privind sprijinirea persoanelor vulnerabile, măsuri de sprijin pentru autoritățile locale sau măsuri de combatere a evaziunii fiscale.

Cea mai importantă măsură, în opinia ministrului, se referă la reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1%, cât era în prezent, la 0,5% pentru anul 2026, urmată de eliminarea acestui impozit din 2027 și înlocuirea lui cu impozitul pe afiliați, impozitul pe cheltuieli sensibile ale companiilor, astfel încât acest impozit să nu mai frâneze dezvoltarea și investițiile care ministrul consideră că România o să aibă foarte mare nevoie pentru relansarea economică în 2026.

Dincolo de reducerea acestei taxe care vizează companiile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, ministrul Nazare a adus în discuție și instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderi. Astfel, microîntreprinderile cu o cifră de afaceri de sub 100.000 de euro nu vor mai plăti 3% din cifra de afaceri.

Avem și schimbări legate de valoarea salariului minim. Astfel, de la 1 iulie 2026, acesta va crește de la 4.050 de lei, la 4.325 de lei. Însă, e important de menționat și faptul că se prelungește neimpozitarea unei părți din salariu și în 2026, dar cu 300 de lei până în iulie, când crește salariu, ca mai apoi suma să fie redusă la 200 de lei.

Organizația IMM România a solicitate păstrarea sumei de 300 de lei neimpozabilă și după data de 1 iulie 2026. Conform acestora, simularea privind păstrarea sumei neimpozabile de 300 de lei arată că salariul net ar fi de 2.741 de lei, față de 2.574 de lei, mai mare cu 167 de lei.

De asemenea, vom avea și eliminarea taxei pe construcții, cunoscută drept „taxa pe stâlp”. Eliminarea va avea însă din 2027.

Euro întrece orice record anul viitor. Ce se va întâmpla cu cursul valutar în 2026 și cât va costa un euro-CFA

Membrii CFA România, adică cei mai importanți analiști financiari din țară, cred că euro va depăși tpate recordurile în 2026. Vom asista, cred aceștia, la stabilirea unui nivel istoric pentru cursul de schimb.

Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA, dezvăluie că în sondajul de anticipație al asociației, valoarea unui euro va fi de 5,2 lei anul viitor. ”În condițiile în care inflația în România este de circa 10%, iar cea din zona euro de aproximativ 2%, aprecierea în termeni reali a euro va fi de circa 8%”, precizează Adrian Codirlașu, președinte CFA.

În plus, Adrian Codîrlașu atrage atenția că majorările de impozite pe proprietate preconizate a avea loc la 1 ianuarie 2026 nu vor fi suficiente pentru re4ducerea deficitului bugetar și este foarte probabil ca în a doua parte a anului viitor să avem o nouă majorare de TVA, undeva la nivelul 23%-24%, similiar cu media din Uniunea Europeană. El precizează că în 2025 am avut deja trei majorări de taxe și impozite și că, probabil, tendința va continua și anul viitor.

Un alt aspect important este cel legat de datoria publică care va tot crește. Anul viitor probabil cheltuielile cu dobânzile la datoria publică vor depăși 3% din PIB, probabil undeva la 3,5% din PIB.

Șeful CFA spune că ar trebui probabil regândită cota unică, nu renunțat la ea, dar poate că nivelul de 16% este prea mic și un impozit de 17% sau chiar 18% ar fi probabil mai potrivit, iar salariul minim pe economie ar trebui mărit tocmai pentru a proteja familiile cu venituri mici în fața inflației și a majorărilor de prețuri la utilități.

Codîrlașu arată că România este printre țărle cu cea mai scumpă energie din UE și oferă ca exemplu pozitiv Franța, care se bazează în mare măsură pe energia nucleară. El precizează că, în aceste condiții este necesară majorarea salariului minim pe economie, cu atât mai mult cu cât, peste 30% din populația salariată este plătită cu salariul minim pe economie, restul banilor fiind cauza evaziunii fiscale.

 

 

Salariu minim 2026: cu cât va crește și ce ar trebui să se întâmple cu o taxă importantă aplicată afacerilor

Coaliția de Guvernare a anunțat că a ajuns la un acord cu privire la mai multe măsuri economice care vor fi luate în 2026. Printre acestea se află măsuri care privesc salariul minim și impozitul pe cifra de afaceri aplicat anumitor companii.

Conform informațiilor oferite de către Guvern, coaliția a ajuns la un acord în privința creșterii salariului minim la 4.325 de lei începând  cu 1 iulie 2026.

De asemenea, s-a mai stabilit închiderea pachetului de reformă a administrației prin decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază. În plus, s-a agreat reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați, precum și a nivelului subvențiilor încasate de partidele politice.

Aleșii au luat decizii și în ceea ce privește companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Concret, s-a stabilit reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu ianuarie 2026 și eliminarea din 2027.

E important de amintit că de la 1 ianuarie 2026 intră în vigoare și măsuri publicate deja în Monitorul Oficial, cum ar fi creșterea impozitului pe dividende la 16% sau majorarea impozitelor pentru locuințe și mașini. În ceea ce privește o nouă majorare a TVA-ului, reprezentanții Guvernului au respins deocamdată posibilitatea unui astfel de scenariu în 2026.

Unele estimări arată că începând din 2026 vor exista cazuri în care impozitul pe locuințe va crește și cu aproximativ 90%. Adrian Vascu, vicepreședinte al Asociației Evaluatorilor Autorizați din România, precizează că în cazul clădirilor rezidențiale, valoarea impozabilă este calculată tot de primării, dar cu o bază indexată cu rata inflației. Expertul precizează că, în 2016 baza era de 1.000 de lei/mp, iar din 2026 va fi 2.677 de lei pe metru pătrat.

Conform acestuia, cota de impozitare se selectează de către UAT-uri din același interval de cote prevăzut în Codul Fiscal, respectiv între 0,08% și 0,2%. Însă noua prevedere legislativă nu permite adoptarea unei cote mai reduse decât cea din anul precedent. Astfel, creșterea bazei de impozitare va conduce automat la creșterea impozitului.

Calculele expertului arată că apartamentele sub 30 de ani vechime, sub 3 niveluri, sub 8 apartamente, au o creștere de cca. 1,8 ori. Pentru apartamentele peste 30 de ani vechime, peste 3 niveluri, peste 8 apartamente, creșterea este de cca. 2,3 ori. La apartamente peste 50 de ani vechime, peste 3 niveluri, peste 8 apartamente, creșterea e de circa 3 ori. La case, creșterea este de circa 70-90%.

În ceea ce privește impozitul auto în 2026, țara noastră va implementa un nou sistem de impozitare. Se ia în considerare atât capacitatea motorului, cât și nivelul de poluare a autovehicului. Drept urmare, cu cât vehiculul este mai vechi și mai poluant, impozitele vor fi mai mari. De partea cealaltă, mașinile noi cu emisii reduse ar putea beneficia de reduceri fiscale.

Pragurile bazate pe capacitatea motorului sunt de 1.600, 200, 2.600 și 3.000 de centimetri cubi. Impozitul va crește gradual pentru fiecare fracțiune de 200 de centimetri cubi peste aceste praguri.

Românii simt că vine furtuna economică. Majoritatea taie din cheltuieli și pun bani „la ciorap”. Încrederea în economie se prăbușește

Românii simt că anul 2026 va fi unul dintre cei mai grei cel puțin de la criza din 2009. Sentimentul economic, măsurat de „Barometrul de încredere a consumatorului”, relevă că încrederea în economie se prăbușește.

Majoritatea românilor din mediul urban percep economia României ca fiind într-o stare mai proastă decât în anul anterior și reacționează printr-o serie de măsuri concrete de reducere a consumului și de economisire în gospodărie, notează autorii studiului comandat de Exact Business Solutions.

Conform datelor culese în noiembrie 2025, peste 8 din 10 respondenți consideră că economia României este „mai degrabă mai proastă” sau „mult mai proastă”. Aproape jumătate dintre respondenți (49%) apreciază că situația economică este „mult mai proastă”, nivel comparabil cu cel înregistrat în trimestrul anterior și semnificativ mai ridicat față de începutul anului.

Percepțiile pozitive rămân marginale: doar 7,5% dintre românii din mediul urban consideră că economia este într-o situație mai bună, în timp ce ponderea celor care percep stabilitate economică („neschimbat”) a scăzut sub 10%, indicând o diminuare accentuată a sentimentului de predictibilitate.

Banii la ciorap, o regulă deja

În acest context economic perceput ca nefavorabil, românii adoptă pe scară largă comportamente de economisire. 71% dintre respondenți declară că au redus cumpărăturile impulsive, aceasta fiind cea mai frecventă măsură adoptată în gospodărie.

De asemenea, 66% afirmă că încearcă să reducă risipa alimentară, iar 62% spun că sting luminile sau opresc dispozitivele neutilizate pentru a diminua costurile. Alte comportamente relevante includ scăderea consumului de apă (34%), reducerea utilizării mașinii personale (31%) și creșterea utilizării transportului public (29%).

Totodată, 37% dintre respondenți au redus încălzirea locuinței, un indicator clar al presiunii asupra bugetelor gospodăriilor în sezonul rece. Doar 6% dintre românii din mediul urban declară că nu au luat nicio măsură de economisire, ceea ce subliniază caracterul generalizat al acestor comportamente.

Mai ușor cu cheltuielile

„Rezultatele din trimestrul al patrulea arată o legătură directă între percepția negativă asupra economiei, presiunea pe buget specifică sezonului rece și ajustările comportamentale ale consumatorilor. Românii devin mai prudenți, mai atenți la cheltuieli și mai orientați spre controlul strict al bugetului personal”, explică reprezentanții Exact Business Solutions.

Studiul Barometrul de Încredere a Consumatorului 2025 (Consumer Trust Barometer), este derulat periodic pe un esantion de 500 de interviuri, reprezentativ pentru populație activă comercial (18-65 ani, din mediul urban, cu studii medii si superioare, utilizatori de internet). Sunt măsurate percepțiile și nivelul de încredere al consumatorilor față de mediul socio-economic precum și schimbările din comportamentele lor financiare (economisire, creditare, investitii), comerciale (consum) sau de angajat (incredere in piata muncii), derivate din aceste perceptii.

Valul 4 a fost realizat în perioada noiembrie – decembrie 2025, pe un eșantion de 500 de respondenți, iar datele au fost comparate cu valurile anterioare din mai, iulie și septembrie 2025.

 

 

Ultima sesiune a Programului Rabla din 2025. Ce se întâmplă cu programul în 2026? Explicațiile premierului

Pe 16 decembrie, persoanele fizice care nu au reușit să se înscrie anul acesta în Programul Rabla 2025 au posibilitatea de a accesa programul, fiind derulată o ultimă etapă. Bugetul total al acestei etape este de aproximativ 36,8 milioane de lei, conform informațiilor oferite de Administrația Fondului pentru Mediu.

Această nouă sesiune se derulează în perioada 16 decembrie – 31 decembrie sau până la epuizarea fondurilor puse la dispoziție. Bugetul menționat mai sus este cel care a rămas în urma dosarelor respinse în sesiunea anterioară.

Bugetul este împărțit astfel:
– 22,264 milioane de lei pentru achiziția de autovehicule noi cu motorizare termică
– 14,510 milioane de lei pentru autovehicule electrice noi

Tichetele acordate în această sesiune a programului Rabla au următoarele valori:

– 18.500 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
– 15.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul cu plugin hibrid sau a unei motociclete electrice
– 12.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid
– 10.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică

Ce se întâmplă cu Programul Rabla din 2026

Într-o discuție cu industria auto, pe care premierul Bologan a avut-o recent, acesta a precizat că programul Rabla va continua, însă la o intensitate semnificativ mai redusă, iar finanțarea acordată de stat va fi corelată cu nivelul producției naționale.

Acesta a precizat că limitarea programului este determinată atât de faptul că România și-a îndeplinit indicatorii asumați prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și de constrângerile bugetare.

Deciziile privind această schemă vor fi luate după adoptarea bugetului pe anul 2026, iar înainte de implementare vor fi discutate cu partenerii din industria auto.

Printre alte subiecte aduse în discuție s-au numărat scutirea de impozit pentru activitățile de cercetare din industria auto, modificarea Codului muncii, sprijinirea automatizării tehnologice în cazul întreprinderilor mari, susținerea programelor de recalificare a angajaților și salariul minim.