• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

PFA sau firmă de buzunar?

13 Sep 2013
Afaceri

Oare sub ce formă vi le imaginați lucrând pe cele două personaje din fabula noastră? Furnicii i s-ar potrivi cel mai bine cartea de muncă ori PFA-ul, în timp ce greierele ar lucra pe microîntreprindere sau... drepturi de autor. Poți alege una din variantele de mai sus, în funcție de specificul activității pe care o desfășori, regimul de impozitare și cheful de a te confrunta sau nu cu hățișurile birocratice.

De departe, cea mai comodă situație este cea în care lucrezi cu carte de muncă. Nu îți bați capul cu modul în care se descurcă firma pe piață, îți faci doar treaba, cât poți de bine și aștepți apoi salariul lună de lună. Vestea proastă este că acesta e mult diminuat de contribuțiile datorate statului. De pildă, pentru a primi 1.000 de lei, bani în mână (salariu net), angajatorul tău va aloca în total 1.765 de lei. Nu toți se simt însă confortabil lucrând pentru alții și visează la propria afacere.

Persoanele fizice autorizate (PFA) sunt forma de organizare preferată, în general, de micii meseriași, care vor să aibă un grad mai mare de independență și să se bucure mai mult de roadele muncii lor. O alternativă la PFA pentru micile afaceri este microîntreprinderea. Se plătește un impozit de 3% pe venit și apoi unul de 16% pe dividende, pentru banii care sunt scoși din firmă. Nu pot fi microîntreprinderi firmele care activează în domenii precum cel financiar (băncile), asigurări, jocuri de noroc, piața de capital etc. Pentru a beneficia de statutul de microîntreprindere nu trebuie să ai venituri mai mari decât echivalentul a 65.000 de euro. In cazul depășirii, se plătește impozit de 16% pe profit și nu pe venit iar apoi banii scoși din companie, ca dividende, se mai impozitează cu 16%, impozitul pe dividende. Diferența de răspundere este importantă. Dacă în cazul SRL-ului răspunderea este limitată la capitalul firmei, PFA-ul va trebui să-și pună la bătaie bunurile proprii dacă are datorii mari și nu le poate achita.

Și pentru ca n-am pomenit nimic de drepturile de autor, să spunem că în acest caz este vorba de un contract preferat de cei ce activează în sfera artistică, editorială, pentru care nu este necesar să vină zilnic la serviciu. Contractul de drepturi de autor presupune o contribuție mai mică pentru pensie, dar un venit mai mare decât cel obținut pe cartea de muncă la aceeași sumă mobilizată de angajator. Iar dacă am ajuns în acest punct, să vedem și ce contribuții sociale se plătesc în fiecare caz.

 

  • Contribuții: CAS, CASS, CFS etc.

În cazul unui contract cu carte de muncă și un salariu net de 1.000 de lei, din salariul brut de 1.378 de lei, contribuția la asigurările sociale (CAS = banii pentru pensie) este de 145 de lei (10,5%). Pentru asigurările de sănătate (CASS), merg încă 5,5% (76 de lei), iar pentru fondul de șomaj (CFS) încă 0,5% (7 lei). Mai plătești impozitul pe venit de 16%, după ce ai scăzut din venitul brut contribuțiile de mai sus și deducerea personală de 202 lei (o sumă neimpozabilă). Din 1.378 de lei vei scădea 145+76+7+210 (s-a rotunjit in favoarea contribuabilului) și ajungi la suma de 940 de lei. La această sumă se aplică impozitul pe venit de 16%, respectiv 151 lei.

Însă acestea nu sunt toate impozitele datorate statului. Compania va plăti la rândul său contribuții raportate tot la salariul brut. Acestea sunt: CAS (20,8%, adică 287 de lei), CASS (5,2%, adică 72 de lei), CFS (0,5%, adică 7 lei), Contribuția la Fondul de Concedii și Indemnizații (0,85%, adică 12 lei), Contribuția la Fondul de Garantare a Plății Creanțelor Salariale (0,25%, 3 lei), Contribuția la Fondul de Accidente de Muncă și Boli Profesionale (0,4%, adică 6 lei). Când tragem linie, vedem că valoarea totală a taxelor pentru un salariu net de 1.000 lei plătite de angajat și angajator reprezintă 43% din suma totală alocată de firmă pentru plata salariatului (764 de lei din 1.765 de lei alocați).

Și pentru PFA se plătesc contribuții sociale. CAS-ul este egal cu 31,3% din venitul declarat la ANAF de persona fizică autorizată, care nu poate fi mai mic de 35% din salariul mediu brut pe economie (2.226 de lei în mai 2013). CAS-ul este deci de 35% din 779 de lei, adica 272 de lei. CASS-ul reprezintă 5,5% din diferența dintre veniturile încasate de PFA și cheltuielile deductibile (aici nu intră contribuțiile sociale). Plata contribuțiilor de sănătate și pensie se efectuează trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25, inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. În final, din venitul net se reține impozitul pe venit de 16% și am ajuns la “banii în mână”. Pentru drepturile de autor, există o sumă forfetară de 20% din venitul brut care reprezintă cheltuielile deductibile. Se plătește de asemenea CAS-ul (10,5%) și CASS-ul (5,5%) pe diferența dintre venitul brut și suma forfetară. Din venitul net se reține în final impozitul de 16%. PFA plătește deci CAS, CASS și impozit pe venit, micile firme impozitul pe profit și cel pe dividende (dacă vrea să îl scoată din firmă). În sfârșit, pentru drepturile de autor se plătește CAS-ul, CASS-ul și impozitul pe venit.

 

  • Cum e mai bine?

Dacă nu ai rulaje mari, ai marje bune de profit și nu vrei să te complici cu dividendele (va trebui să aștepți până la un an pentru a scoate profitul sub formă de dividende), poți alege PFA-ul. Dacă ai câștiguri sporadice din activități editoriale sau de consultanță, te poți rezuma la drepturile de autor. In alte situații, alternativa este SRL-ul. 

 

15.07.2013

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter