Cum îți protejezi economiile de inflație într-o perioadă tulbure din punct de vedere economic și cu o creștere tot mai mare a prețurilor. Răspunsul ține de mai multe aspecte, cum ar fi scopul pentru care economisești, perioada pe care o faci sau cât de mult din disponibilitățile tale reprezintă sumele economisite. Și, totuși, cel mai important parametru rămâne randamentul pe care îl obții, iar acest material tratează chiar problema câștigului efectiv.
Ne vom referi le cele mai populare metode prin care românii obițnuiesc să se protejeze de inflație sau de devalorizarea cursului. Este vorba despre achizția de euro sau aur și, respectiv plasamente în depozite bancare. Care a fost varianta câștigătoare și are șanse să fie și în viitor?
„O comparație a evoluției unei sume de 10.000 de lei, păstrate în lei, convertite în euro sau investite în aur în perioada august 2025 – august 2026, evidențiază diferențele dintre cele trei variante. La o inflație raportată de 6,27% în perioada respectivă, suma inițială de 10.000 de lei ar fi avut, după un an, următoarele valori în termeni reali: 9.410 lei dacă ar fi fost păstrată în lei, 9.752 de lei dacă ar fi fost convertită în euro și 12.849 de lei dacă ar fi fost investită în aur. Aceste rezultate corespund unor randamente reale de -5,9%, -2,5% și, respectiv, 28,5%.”, arată cei de la Tavex România, unul dintre marii comercianți de aur de investiții.
În acest context, tot mai multe bănci centrale înlocuiesc o parte din rezervele valutare, păstrate în mod tradițional în titluri de stat, cu achiziții semnificative de aur. Tendința capătă un avânt tot mai mare. Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, băncile centrale au realizat achiziții nete de 1.082, 1.037, 1.045 și, respectiv, 863 de tone de aur în anii 2022, 2023, 2024 și 2025, comparativ cu o medie anuală de aproximativ 500 de tone în deceniul anterior. În numai patru ani, achizițiile nete au însumat aproape 4.030 de tone de aur, o cantitate care depășește producția minieră anuală de aur la nivel mondial.
Interes sporit pentru aur
Spre deosebire de aur, interesul pe termen lung pentru monedele de rezervă tradiționale pare considerabil mai temperat. Conform sondajului World Gold Council din 2026, 83% dintre băncile centrale se așteaptă ca ponderea aurului în rezervele internaționale să crească în următorii cinci ani, în timp ce un procent record de 45% intenționează să își majoreze propriile dețineri în următoarele 12 luni. Totodată, 74% anticipează o scădere a ponderii dolarului american, iar în ceea ce privește euro, așteptările indică mai degrabă menținerea poziției actuale.
Un alt indicator relevant este faptul că, la sfârșitul anului 2025, aurul reprezenta deja 27% din totalul rezervelor internaționale, calculat la valoarea de piață, depășind atât obligațiunile guvernamentale americane, cu o pondere de 22%, cât și euro, cu 15%. Deși această evoluție a fost determinată în mare măsură de aprecierea aurului, tendința evidențiază importanța tot mai mare a metalului prețios ca alternativă la monedele fiduciare și la instrumentele de datorie emise de state.

