A trecut glonțul pe la urechea „economiei” românești? Deciziile care au legătură și cu banii din buzunarul tău

În ultimele două săptămâni s-a discutat despre ratingul României, însă subiectul nu a fost unul de interes pentru o mare parte dintre români. Un principal motiv ar fi legat de faptul că subiectul este unul tehnic, fiind vorba despre perspectiva agențiilor de rating cu privire la economia țării noastre. Investitorii in economia noastră iau în considerare aceste perspective atunci când investesc în economia locală.

Vestea bună, dar nu grozavă, este că atât Fitch, cât și Moody’s au păstrat țara noastră în categoria recomandată investițiilor, dar au menținut perspectiva negativă. Mesajul comun s-a concentrat pe faptul că ajustarea deficitului a evoluat bine, însă stabilitatea politică și riscul abandonării reformelor pot conduce în continuare la retrogradarea în categoria „junk”.

Nu continuăm cu detalii tehnice legate de deficit bugetar, inflatie, consolidare fiscală etc., cine încercăm să explicăm cât mai simplu de ce este rău să ajungi ca țară în categoria „junk”.

Pe scurt, „junk” nu înseamnă falimentul României, însă vine cu probleme pentru economie pe care le resimțim și noi, oamenii simpli. Această retrogradare ar putea însemna pierderea încrederii sau diminuarea încrederii unei părți a investitorilor.

Asta s-ar putea traduce în împrumuturi mai scumpe pentru stat. Investitorii ar putea cere dobânzi mai mari pentru împrumutarea țării, România fiind nevoită să se împrumute constant pentru a finanța deficitele și rostogoli împrumuturile.

Există și investitori care ar trebui să renunțe la împrumutarea țării noastre pentru că anumite fonduri de pensii sau fonduri internaționale nu pot investi în economii care nu sunt în categoria „investment grade”, România aflându-se pe ultima treaptă a acestei categorii.

O urmare a comportamentului de mai sus ar duce la scăderea interesului pentru activele românești și o ieșire a capitalului de pe piața locală, ce ar pune presiune pe moneda națională, deci am ajunge să plătim mai mulți lei pentru un euro/alte valute populare.

Există și riscul de a avea noi, ca simpli consumatori, credite mai scumpe pentru că există un impact asupra costului de finanțare al băncilor, acesta fiind influențat de riscul țării.

Dacă ești bugetar, ai putea avea de suferit pentru că Guvernul ar fi presat să reducă cheltuielile. Indiferent dacă ești bugetar sau nu, bugetul tău ar avea de suferit pentru că Guvernul ar fi impins să majoreze unele taxe pentru a atrage mai mulți bani la buget.

Nu mai luăm în considerare și impactul asupra companiilor din mediul privat, atât cele românești cât și cele străine ar avea de suferit. Nu putem spune că vor fi falimente, însă e clar că multe companii ar avea de suferit din cauza acestui context economic dificil.