La nivel local, situațiile din economie și din politică, influențate și de crizele globale, se traduc și într-o scădere a puterii de cumpărare a românilor. Având în vedere că suntem campionii UE la inflație, cu 9,7% în luna mai, nu ne surprind nici următoarele cifre. Ele sunt legate de vânzările cu amânuntul.
Ultimele cifre ale Eurostat arată că vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, de la an la an.
Dacă ne uităm la zona euro, vedem o creștere cu 1,6%, iar la nivelul întregii Uniuni Europene observăm în cifrele Eurostat o creștere cu 1,9%. Dacă ne luăm ochii de la imaginea macro și ne uităm la România, vedeam cea mai mare scădere, respectiv 4%. Pe următorul loc, la o diferență destul de mare din punct de vedere a punctelor procentuale, vedem Estonia cu 0,5% și Belgia cu 0,4%.
Dacă ne uităm la reacția specialiștilor din piață legate de dezechilibrele cu care se confruntă România, o opinie recentă a președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, punctează faptul că nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre în cazul Romnâniei, ci erori de politici macroeconomice și calitatea(slăbiciunea) instituțiilor.
„Întrebări pe care le pun economiști din România se înscriu într-un registru larg de preocupări în Europa, care privesc relații în interiorul UE și între aceasta și restul lumii. Costul energiei, crescut mult după invadarea Ucrainei, privește toată economia europeană, iar piața unică a energiei functionează defectuos. Plasarea în lanțuri de producție și aprovizionare preocupă numeroase economii europene. Dar niciuna, în UE, nu se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent atât de mari ca România. Dezechilibrele macro ale României sunt rezultatul unor politici macroeconomice prost croite; politici fiscal-bugetare imprudente au condus la deficite bugetare excesive. Această afirmație nu ignoră convergența economică intensă înregistrată în ultimele două decenii (cu venit/loc la paritatea puterii de cumpărare crescând de peste 3 ori în raport cu media din UE). A avut loc însă o dezvoltare dezordonată, cu inegalități mari între regiuni (evoluție poate inevitabilă în condițiile date), cu pierdere masivă de capital uman (prin emigrație, și aceasta inevitabilă, date fiind diferențialele de venituri și de dezvoltare). Iar modelul de creștere economică nu se rezumă la raportul între investiție și economisire”, adaugă președintele Consiliului Fiscal. Opinia completă poate fi citită aici.