Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%, într-un context în care tensiunile internaționale, volatilitatea piețelor și incertitudinea politică internă continuă să pună presiune pe economie. În același timp, guvernatorul Mugur Isărescu a respins ideea că banca centrală ar fi menținut artificial cursul valutar, susținând că evoluția rezervelor valutare demonstrează contrariul.
Prezentând noul Raport trimestrial asupra inflației, Mugur Isărescu a explicat că noua prognoză ia în calcul atât deteriorarea perspectivelor economice la nivel european, cât și persistența unor presiuni inflaționiste generate inclusiv de contextul geopolitic din Orientul Mijlociu.
„Este posibil ca și în Europa inflația să crească. (…) S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a declarat guvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, inflația va continua să fluctueze în lunile următoare, însă creșterile estimate sunt limitate. BNR anticipează că rata anuală a inflației va coborî ulterior spre aproximativ 5% la final de an, urmând să ajungă la 2,9% la sfârșitul lui 2027.
Piețele sunt foarte sensibile la stabilitatea politică și la continuarea corecției fiscale
Guvernatorul BNR a insistat asupra faptului că actualele proiecții depind puternic de stabilitatea politică și de capacitatea României de a continua măsurile de corecție fiscală.
„Piețele sunt foarte sensibile la stabilitatea politică și la continuarea corecției fiscale”, a spus Isărescu, avertizând inclusiv asupra impactului pe care îl pot avea declarațiile publice făcute în momente tensionate.
„De multe ori nu numai faptele strică, ci și vorbele. Sunt momente în care vorbele sunt mai tari decât faptele”, a adăugat acesta.
În cadrul aceleiași conferințe, Mugur Isărescu a respins și acuzațiile potrivit cărora BNR ar fi susținut artificial cursul leului prin intervenții masive în piață.
Guvernatorul a argumentat că rezervele internaționale ale României au crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, practic dublându-se, lucru care nu ar fi fost posibil dacă banca centrală ar fi vândut constant valută pentru a ține cursul sub control.
Noi nu am ținut cursul artificial și asta se vede din evoluția rezervelor
„Noi nu am ținut cursul artificial și asta se vede din evoluția rezervelor. Ar fi trebuit să fi vândut cantități mari de valută ca să fi ținut cursul jos artificial”, a afirmat Isărescu.
Potrivit acestuia, BNR a intervenit în principal prin cumpărare de valută, pentru a evita o apreciere prea puternică a leului într-o piață locală relativ mică și sensibilă la volume mari.
În lipsa acestor intervenții, cursul ar fi putut coborî, într-un scenariu teoretic, chiar spre 4,4 lei pentru un euro, a explicat guvernatorul.
Isărescu a subliniat și că intervențiile recente au fost „mult, mult mai mici” decât cele din perioada aprilie-mai a anului trecut și consideră că piața pare să fi găsit în prezent un nivel de echilibru pentru cursul valutar.
Totodată, șeful BNR a avertizat că deprecierea leului se transmite rapid în prețuri și are efecte directe asupra inflației, în timp ce aprecierea monedei naționale se vede mult mai greu în economia reală.