Bugetul nostru continuă să fie lovit de scumpiri din cât mai multe direcții. În timp ce ochii stau în ultimele săptămâni pe prețul la carburanți, care crește din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, Institutul Național de Statistică a venit cu un nou raport privind inflația din luna martie.
Raportul arată că rata anuală a inflației în luna martie 2026, comparativ cu martie 2025, a fost de 9,9%. Mărfurile alimentare au crescut, în același interval, cu 7,67%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar serviciile cu 11,05%.
Dacă ne uităm defalcat, la mărfuri alimentare, observăm că pâinea, produsele de franzelărie și specialități au înregistrat o scumpire de 9,83%, carnea, preparatele și conservele din carne au crescut cu 6,46%, laptele și produsele lactate au crescut cu 6,56%, ouă cu 14,6%, cafea cu 23,2%.
În ceea ce privește mărfurile nealimentare, dacă ne uităm defalcat, vedem la „îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie și mercerie”, o creștere de 10,89% față de martie 2025. La încălțăminte vedem o creștere de 6,19%, detergenți cu 9,89%, combustibili cu 12,9% sau „energie electrică, gaze și încălzire centrală”, cu 28,1%.
Dacă ne uităm la servicii, vedem o creștere de 8,26% în ceea ce privește serviciile de închiriere, creștere de 13,5% pentru reparații auto, electronice și lucrări foto, 11,6% pentru restaurante cafenele și cantine sau 10% pentru plata cazării în unități hoteliere.
Așa cum povesteam AICI, Banca Națională se așteaptă la o creștere a inflației anul acesta peste estimările inițiale.
Banca centrală consideră că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipare să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
„Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației”, precizează BNR.
BNR revine în comunicarea sa asupra situației din Orientul Mijlociu, punctând că incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, vor fi generate de acest conflict și actuala criză energetică globală.
Efectele se pot traduce prin afectarea puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
„În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”, precizează BNR.
Spuneam recent AICI că e o „veste bună, deocamdată” armistițiul din Orientul Mijlociu, însă „minunea” nu a durat prea mult. SUA și Iran au renunțat la permiterea trecerii navelor prin Strâmtoarea Ormuz, situația devenind din nou extrem de tensionată.