Cursul valutar de 5 lei pentru un euro, nivel maxim la care ne obișnuiesem deja în ultimii ani, va fi deja o amintire la final de 2026. Devalorizarea leului în raport cu euro va continua, deși într-un ritm nu foarte accelerat. La ce nivel va ajunge cursul euro-leu? Cursul de schimb RON-EUR ar putea să fie o ancoră de stabilitate în 2026 urmând, totuși, o traiectorie de depreciere ușoară și controlată în condițiile în care va fi asigurată stabilitatea politică (5,10 – 5,15). Această evoluție va fi influențată de intrările de fonduri UE care vor furniza valuta necesară pentru a preveni o depreciere a leului, acționând ca o frână în fața inflației importate, dar și de presiunea structurală a deficitelor gemene (comercial și bugetar) care va impune acest glisaj al cursului. Dacă excedentul de lichiditate ar împinge indicele ROBOR sub pragul de 5,5%, iar aceasta va accelera deprecierea leului peste ritmul dorit, BNR va interveni rapid limitând lichiditatea care va acționa ca o supapă de siguranță pentru competitivitatea economică, fără a sacrifica stabilitatea prețurilor.”, se arată în ultimul raport al Libra Interne Bank.
Iată în continuare prognozele privind principalii indicatori financiari în anul 2026:
- Inflația anuală ar putea coborî în zona 4-5% la finalul anului 2026, însă traiectoria rămâne marcată de incertitudini majore. Unul din riscurile importante este liberalizarea prețului gazelor naturale care vine în siajul celei laenergie electrică din 2025. Semnalele primite până acum sunt de scumpire cu 15-35% începând cu 1 aprilie 2026. Oeventuală ieftinire a prețului gazelor, după ce Neptun Deep începe să livreze (2027), va depinde de modul în careguvernul va putea să jongleze cu regulile pieței unice europene care interzic blocarea liberei circulații a mărfurilor.Prețurile mari la electricitate și gaze nu vor afecta doar puterea de cumpărare a gospodăriilor, dar vor pune subpresiune și industria locală – impact negativ asupra prețului final al produselor (potențial de creștere a inflației CORE2ajustat, o componentă a inflației atent urmărită de BNR).
- BNR va menține, cel mai probabil, o conduită prudentă a politicii monetare, având în vedere posibila evoluție a prețurilor la energie, dar și măsurile suplimentare de consolidare fiscală – numai simpla eliminare aunor facilități (ex. plafonul la prețul gazelor) poate duce la o accelerare vizibilă a prețurilor de consum. Nivelul de 6,50% al dobânzii cheie ar putea rămâne o ancoră până în partea a doua a acestui an când inflația se va mai fi ”calmat”, iar traiectoria inflației va fi devenit mai predictibilă. Pentru finalul anului 2026, vedem posibile două reduceri de dobândă de politică monetară până la nivelul de 6%. În condițiile menținerii stabilității politice, alprogresului în reducerea deficitului bugetar și al majorării absorbției de fonduri europene (cu efect în creștereaexcedentului de lichiditate), ROBOR 3 luni va rămâne, probabil, decuplat de dobânda cheie în intervalul 5,5-6,0% (oabsorbție solidă de fonduri europene va împinge în jos ROBOR 3 luni, în timp ce inflația la energie și necesitateafinanțării deficitului bugetar va reduce din lichiditatea pieței. Va fi important de menținut un echilibru care să nudescurajeze creditarea sectorului privat care este esențială pentru cofinanțarea proiectelor europene.