Leul va continua să se deprecieze față de principalele monede, în condițiile în care datoria publică a România va continua să crească, iar deficitul bugetar precum și cel extern nu seunt așteptate să scadă substanțial prea curând, este una dintre concluziile unui studiu realizat de Ebury, companie globală de servicii financiare. ” Ne menținem prognoza privind evoluția leului și anticipăm o depreciere ușoară și controlată a acestuia. Principalele riscuri rămân legate de politica fiscală și de gestionarea datoriei publice. Deși riscul retrogradării ratingului s-a redus, obținerea unui consens politic asupra unor reforme suplimentare ar putea fi dificilă. Tensiunile potențiale din interiorul coaliției de guvernare nu pot fi excluse, iar acest lucru ar putea afecta evoluția leului în perioada următoare.”, arată sursa citată. Iată prognozele pentru principalele monede:
- USD/RON – scădere treptată spre 4,22 până în 2026;
- EUR/RON – creștere moderată spre 5,12;
- GBP/RON – avans spre aproximativ 5,92.
Ebury nu vede schimbări majore în politica monetară a BNR, care ar putea modifica dobânda abia după jumătatea anului viitor, un alt argument pentru o evoluție în depreciere lentă a leului. Principalele concluzii generale:
- România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB.
- România dispune, teoretic, de un anumit spațiu fiscal, având un raport datorie/PIB relativ redus, de 56%.
- Ne menținem prognoza privind evoluția leului și anticipăm o depreciere ușoară și controlată a acestuia.
- Principalele riscuri rămân legate de politica fiscală și de gestionarea datoriei publice.
- Deși riscul retrogradării ratingului s-a diminuat, obținerea unui consens politic asupra unor reforme suplimentare ar putea fi dificilă.
- Majorarea cotelor de TVA a dus, în mod previzibil, la un avans semnificativ al inflației, care s-a apropiat de 10% în ultimele două luni (9,9%).
- În previziunile economice de toamnă, publicate recent, Comisia Europeană estimează o inflație de 5,9% în 2026 și de 3,8% în 2027.
- Deși noile măsuri fiscale sunt considerate șocuri tranzitorii, ne așteptăm ca presiunile inflaționiste să rămână ridicate pentru o perioadă mai lungă, amplificate și de posibile noi majorări de taxe.
„În plan extern, stimulentul fiscal masiv al Germaniei ar trebui să susțină cererea pentru exporturile românești anul viitor, compensând parțial slăbiciunea consumului intern. În plus, o scădere a incertitudinii globale și continuarea absorbției fondurilor europene din programul PNRR (NextGenerationEU) reprezintă factori pozitivi pentru activitatea economică locală. Primul pachet de reforme propus de autoritățile române a fost adoptat rapid și a inclus creșteri inițiale de taxe și reduceri moderate ale unor cheltuieli, pentru a genera venituri suplimentare imediate. Al doilea pachet, negociat îndelung, a presupus majorarea cotelor de TVA la 21% și 11%, creșterea impozitului pe dividende la 16%, creșterea accizelor la carburanți, alcool și tutun, precum și alte reforme structurale.”, mai arată studiul citat.