28% dintre respondenții unui sondaj realizat de Dynata pentru Revolut au declarat că au pierdut o anumită sumă de bani, cu cea mai mare proporție în rândul celor care au pierdut până la 1.000 € (16%).
Pentru 45% dintre respondenții români, principala barieră în a urma recomandările online este teama de înșelăciuni. Alte preocupări semnificative în rândul grupului chestionat includ schemele „pump and dump” (24%), schemele Ponzi (22%) și afirmațiile exagerate sau înșelătoare (17%). Aceste obstacole variază în funcție de vârstă și generație.
Categoria de vârstă 25-34 ani se teme cel mai mult de fraudă (54%) și scheme Ponzi (29%), în timp ce consumatorii mai în vârstă (peste 65 de ani) sunt reținuți din cauza schemelor „pump and dump” (33%).
În ceea ce privește sfaturile financiare, unul din cinci respondenți a urmat recomandări online fără rezultate negative. În schimb, unul din patru nu a utilizat niciodată sfaturi din surse online necunoscute. În plus, 22% au declarat că nu au investit, tranzacționat sau căutat niciodată sfaturi financiare.
Există, totuși, diferențe între abordările celor două genuri. Bărbații manifestă o înclinație mai mare spre risc și 32% dintre bărbați admit că au urmat recomandări financiare online care au dus la o pierdere, deși majoritatea (20%) au înregistrat pierderi pe care le consideră minore, sub 1.000 EUR.
O majoritate semnificativă a eșantionului total (69%) este încrezătoare în capacitatea de a distinge între sfaturi financiare credibile și înșelătoare online. Însă nivelul moderat de încredere este cel mai comun. Cel mai mare segment de respondenți (50%) a declarat că este „oarecum încrezător” în capacitatea sa de a discerne sfaturi financiare. 25% dintre respondenți indică faptul că „nu sunt foarte încrezători” sau „deloc încrezători” în distingerea sfaturilor financiare.
Bărbații (74%) sunt mai încrezători decât femeile (65%) în capacitatea lor de a distinge între sfaturi financiare credibile și înșelătoare online, în timp ce femeile înregistrează scoruri mai ridicate decât bărbații la reținerea față de propriile aptitudini de a depista astfel de cazuri (14%).
De asemenea, generațiile mai tinere se încred mai mult în capacitatea lor de a distinge sfaturile utile de cele înșelătoare. Grupa de vârstă 18-24 ani arată cel mai mare scor (81%), urmată îndeaproape de tinerii de 25-34 de ani (77%) și de cei de 35-44 de ani (72%).