Subiectul finalului de an este Ordonanța de Urgență Trenuleț. Această lege prevede o serie de măsuri considerate ca fiind de austeritate, măsuri prin care guvernul ar încerca să reducă impactul asupra economiei românești, economie lovită de un deficit bugetar puternic și o creștere anemică.
Deocamdată sunt în spațiul public mai multe informații pe surse, informații citate de diverse publicații cu privire la măsurile concrete. Ca de fiecare dată, informațiile sunt bazate pe un draft ce e posibil să suporte modificări.
Aflăm din aceste surse că ar fi vorba de măsuri precum înghețarea pensiilor și salariilor și eliminarea voucherelor de vacanță, urmând ca măsura să fie luată între Crăciun și Revelion, conform informațiilor observatornews.ro.
Ministrul Finanțelor în noul Guvern, aprobat recent, este Tanczos Barna. El a confirmat la începutul săptămânii faptul că ministerul pe care-l reprezintă a pregătit deja ordonanța trenuleț. El a adus în discuție nevoia unei astfel de ordonanțe în contextul în care deficitul bugetar este de peste 8%.
Ordonanța trenuleț face parte dintr-un plan fiscal pe 7 ani, discutat cu Comisia Europeană, ce vizează revenirea la un deficit bugetar de 3%.
El a dat de înțeles că România nu se află în pericolul de a intra în incapacitate de plată. Declarațiile sale vin în contextul în care țara noastră a fost sancționată deja luna aceasta de agențiile de rating. Agenția de rating Fitch a venit cu o decizie care nu este chiar surprinzătoare pentru analiștii din piață, având în vedere modul în care au evoluat lucrurile în țara noastră în ultima perioadă.
Avem o confirmare a ratingului țării noastre la “BBB minus” pe termen lung în valută, dar și o înrăutățire a perspectivei atribuite, de la stabilă la negativă. Aceste ratinguri sunt relevante pentru investitori, deoarece le arată acestora cât de atractivă este țara noastră pentru atragerea de investiții.
Faptul că am trecut la o perspectivă negativă ne pune în situația în care o nouă retrogradare devine posibilă. Această revizuire este rezultatul incertitudinilor politice, ce afectează perspectivele fiscale, dar arată și efectele produse de majorarea datoriei publice și a deficitului bugetar.
Agenția de rating estimează un deficit general guvernamental ce va urca la 8,2% din PIB în 2024, peste estimarea Fitch din august, de 7,2% din PIB, peste ținta anterioară a Guvernului (5% din PIB) precum și peste valoarea de 6,5% din PIB în anul fiscal 2023.
Agenția considera că vom avea o consolidare fiscală ce se va confrunta cu copromisuri dificile din cauza potențialului impact advers al creșterii economice deja reduse și a riscului ca volatilitatea de pe piețe să ducă la majorarea costurilor cu dobânzile, slăbind și mai mult poziția fiscală.
Analiștii arată că economia a încetinit gradual în 2024, iar în trimestrul trei creșterea anuală a PIB a fost de minus 0,3% în termeni ajustați sezonier. Exporturile au fost slabe, iar consumul gospodăriilor a crescut pe fondul majorării veniturilor, alimentate de orientarea fiscală relaxată.
Ce ne-ar putea aduce “cartonașul roșu”? Agenția este de părere că printre factorii care ar putea duce la retrogradarea ratingului se află continuarea creșterii rapide a datoriei guvernamentale pe termen mediu, pe fondul eșecului implementării măsurilor care susțin o consolidare fiscală credibilă și susținută sau o creștere economică slabă și efecte negative la adresa stabilității macroeconomice, de pe urma șocurilor politice.