Discutăm destul de des pe sigurantafinanciara.ro despre economisire și investiții, iar acum a venit momentul să ne uităm la o imagine a percepției românilor referitoare la economisire și investiții, dar și cum stă țara noastră comparativ cu alte țări.
Imaginea este creată de un studiu realizat de Facultatea de Finanțe, Asigurări și Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din București, împreună cu Raiffeisen Bank România.
Depozite bancare 2024: cum arată preferințele
Pentru început, studiul arată ceea ce era oarecum de așteptat, având în vedere cifrele BNR: românii preferă depozitele bancare. Cu toate acestea, nivelul acestora este cel mai mic comparativ cu alte țări din regiune, precum Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croația
Românii cu vârste mai mari de 65 de ani preferă depozitele la termen comparativ cu persoanele mai tinere (< 60 de ani). La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, care doar în proporție de peste 6% preferă depozitele la termen. Conform datelor analizate, 20% dintre cei care dețin depozite la termen au studii superioare.
Printre factorii care favorizează deținerea unui depozit bancar se numără: nivelul ridicat al educației și al veniturilor și stabilitatea locului de muncă. Cei care locuiesc în zone urbane cu acces la servicii financiare sunt, de asemenea, mai predispuși către deținerea unui depozit la termen.
Datele Băncii Naționale a României arată că depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,1% față de luna anterioară, până la 239,8 miliarde de lei și cu 18,3% față de aceeași perioadă a anului anterior.
Dacă ne uităm la depozitele în valută, acestea au crescut cu 0,1% față de august 2024, până la 119,598 miliarde de lei.
Piața de capital: nu le place românilor riscul?
În ceea ce privește nivelul de participare la piața de capital, acesta este redus, țara noastră având cel mai mic nivel al alfabetizării financiare din UE. Analiza arată că în țara noastră, aversiunea relativă față de risc a investitorilor pe piața de capital este mai ridicată în comparație cu alte țări mai dezvoltate precum SUA și similară cu cea observată în alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Cehia, Polonia și Croația.
Rezultatele obținute prin tehnici econometrice standard și pe baza unor modele de tip machine learning arată că persoana interesată să investească pe piața de capital este: bărbat, are un nivel ridicat de educație financiară, studii superioare și nivel ridicat al veniturilor.
Investiția în active riscante, precum acțiunile, atrage un tip diferit de investitor față de cel orientat spre economii sigure, cum sunt depozitele bancare sau fondurile de pensii, din cauza riscurilor mai ridicate implicate și a motivațiilor distincte care stau la baza acestor decizii financiare.
Tinerii sunt, de obicei, mai dispuși să își asume riscuri în speranța unor câștiguri viitoare, pe când persoanele mai în vârstă preferă investițiile cu randamente mai previzibile.
Venitul determină semnificativ toleranța la risc. Persoanele cu venituri mai mari sunt mai înclinate să investească în produse financiare riscante, având o capacitate financiară care le permite să facă față posibilelor pierderi.
Decizia de a investi în diferite produse riscante, specifice pieței de capital, este mai pronunțată în cazul persoanelor cu un nivel mai ridicat al cunoștințelor financiare. Astfel, alfabetizarea financiară reprezintă un factor determinant în modelarea comportamentului investițional, mai ales în cazul unei piețe de capital emergente precum cea din România.
Pilonul III de pensii: cum arată preferințele românilor
La sfârșitul anului 2023, totalul activelor nete administrate de cele 10 fonduri de pensii facultative a ajuns la 953 milioane euro, stabilind un nou maxim istoric și evidențiind interesul crescut al populației pentru asigurarea unui venit suplimentar la pensionare.
Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creștere continuă. 740.000 de români erau înscriși în Pilonul III de pensii private facultative la mijlocul anului 2024 și, din totalul acestora, ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a înregistrat o creștere semnificativă de la 6%, în 2011, la 22% în 2024.
Însă, în ultimii 13 ani, participarea tinerilor sub 35 de ani, la Pilonul III, a scăzut, în timp ce participarea celor cu vârste între 30 și 44 de ani s-a menținut relativ stabilă, iar categoria de vârstă mijlocie, 45-54 de ani, a înregistrat o creștere moderată.
În ceea ce privește adeziunea la Pilonul III de pensii, venitul și stabilitatea locului de muncă sunt aspectele cele mai importante în alegerea unei scheme facultative. Pandemia COVID-19 a constituit un punct de inflexiune pentru persoanele care activează într-o profesie stabilă (medicină, avocatură, management) în decizia de a contribui la o pensie facultativă.
Comparativ cu România, profilul participantului la o schemă de pensii facultativă este mult mai bine conturat în țările UE din regiune (Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croația), educația și gradul de incluziune financiară fiind extrem de relevante.