Venim astăzi cu o „doză de realitate” în ceea ce privește o serie de indicatori importanți ai dezvoltării unei societăți: riscul de sărăcie și excluziune socială. E foarte bine să nu ne „îmbătăm cu apă rece” uitându-ne doar la date care vorbesc despre o evoluție ușor peste media europeană a economiei locale, ceea ce este desigur o evoluție pozitivă, conform cifrelor pe primele trei luni ale anului.
De partea cealaltă să nu uităm totuși că anul acesta am condus de pe primul loc topul țărilor UE cu cea mai mare rată anuală a inflației. Apropo, am avut cu o zi înainte de publicarea acestei știri, ultima raportare a INS pe inflație, ce arată o scădere de la 5,9% la 5,1%, e o scădere a ritmului de depreciere al banilor, însă deprecierea continuă.
Totuși, mai rău decât să vezi cum cumperi din ce în ce mai puține lucruri cu 200 de lei este să nu ai acei 200 de lei. Riscul de te afla în această situație este cel mai ridicat în România, din toate țările Uniunii Europene, conform datelor Eurostat.
Acestea arată că aproape o treime dintre români(32%) erau expuși anul trecut riscului de sărăcie și excluziune socială. Pe acest podium nefericit se mai află Bulgaria cu 30% și Spania cu 27%. Ce-i drept, procentul din dreptul României este mai mic decât cel înregistrat în 2022, când s-a ridicat la 34,4%.
De partea cealaltă, țările în care procentul populației, ce se confruntă cu această amenințarea, este cel mai mic se află Cehia, cu 12%, Slovenia cu 14% și Finlanda și Polonia cu 16%.
Pentru că vorbeam la începutul materialului despre scumpiri și noua rată a inflației, e important să trecem în revistă mai multe cifre care contează, respectiv cu cât s-au scumpit diverse produse si servicii:
- carne de bovine (scumpire de 7,77%)
- Carne de porcine (scumpire de 6,62%)
- pește și conserve din pește (scumpire de 6,31%)
- brânză de oaie (scumpire de 5,19%)
- zahăr (scumpire de 5,22%)
- mobilă (scumpire de 5,96%)
- detergenți (scumpire de 23%)