În așteptarea unor măsuri fiscale care să îi ajute pe guvernanți să aducă îndeajuns bani la buget pentru a se încadra în deficitul bugetar propus, de 4,4%, ne uităm la așteptările analiștilor cu privire la mai mulți indicatori economici importanți.
Recent a fost publicat „Indicatorul de Încredere Macroeconomică” realizat de Asociația CFA România. Acesta urmărește mai multe aspecte din economie, precum cursul euro/leu, inflația, dar și așteptările analiștilor cu privire la prețurile din imobiliare.
Analiștii, mai blânzi cu cursul valutar, însă în continuare neîncrezători în ambițiile Guvernului privind deficitul bugetar
Începând cu cursul de schimb EURO/RON, față de analiza anterioară, anticipațiile de stabilitate a cursului de schimb s-au îmbunătățit ușor. Astfel, 73% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală, versus un procent de 94% în luna anterioară.
Concret, pentru următoarele 6 luni, anticipațiile acestora se îndreaptă spre un curs euro/leu de 4,9964 lei, în timp ce pentru următoarele 12 luni anticipațiile lor tind spre un curs de 5,0798 lei.
În ceea ce privește evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 39% dintre participanți anticipează o scădere a acestora în timp de 58% dintre participanți anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni.
De asemenea, 62% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 27% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat anticipat pentru acest an: valoarea medie a anticipațiilor este de 5,7%.
Pentru anul 2023, valoarea anticipată de creștere a PIB real a înregistrat valoarea de 2,8%, iar datoria publică în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.
În acest moment, românii, mai ales antreprenorii, așteaptă mutarea Guvernului în ceea ce privește o serie de modificări fiscale. Au apărut în spațiul public mai multe documente, care au dat naștere unui lanț de reacții din mai multe industrii, inclusiv din rând angajaților de la stat.
O ultimă informație apărută în spațiul public este legată de trecerea pe repede înainte a modificărilor fiscale, guvernanții apelând la asumarea lor în fața Parlamentului. De partea cealaltă, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a transmis Comisiei Europene, prin intermediul unei scrisori, că trebuie luate în considerare o serie de linii roșii pentru reformele fiscale propuse de Guvernul României, una dintre ele fiind ca orice tip de modificare nu trebuie făcută mai devreme de 1 ianuarie 2024.