Săptămâna 8-12 mai a fost una plină la Banca Națională a României. Am avut ședință de politică monetară în care s-a stabilit noua dobândă de referință și un raport asupra inflației. Ne-am uitat la declarațiile lui Mugur Isărescu și la deciziile stabilite de Banca Națională a României pentru a înțelege ce așteptări au de la economia României în următoare perioadă.
În ceea ce privește dobânda de referință, am avut pe data de 10 mai o decizie care era oarecum așteptată de piață: menținerea acesteia la 7%. Specialiștii din piață se așteaptă ca pe tot parcursul anului să vedem din partea BNR o menținere la acest nivel al dobânzii de referință.
Reamintim, dobânda de referință este una dintre principalele arme cu care băncile centrale la nivel global se luptă cu creșterea inflației, inflație care conform ultimelor raportări de la INS este estimată la 11,23% pentru aprilie 2023, scădere de la 14,53% în martie.
Tot în această raportare privind inflația pentru luna aprilie aflăm că mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84%, în timp ce cele nealimentare au avut o creștere de 5,8% și serviciile de 10,64%.
Cum vede Banca Națională a României inflația în perioada următoare
În prezentarea privind raportul asupra inflației, susținută de către Mugur Isărescu pe 12 mai(video aici), aflăm că BNR a schimbat în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 7% la 7,1% și a menținut estimarea de 4,2% pentru sfârșitul anului 2023.
În intervenția sa, guvernatorul băncii a menționat că am putea vedea unele scăderi de prețuri, dând exemplul legumelor, fructelor sau ouălor, punctând faptul că acestea sunt sezoniere. De asemenea, s-a putea să vedem scăderi ușoare și la untdelemn sau ulei.
Raportul prezentat de către Mugur Isărescu menționează faptul că România se află în linie cu celelalte state europene din perspectiva ratei inflației, fiind chiar mai bine poziționată la nivel regional(foto deschidere material).
În ceea ce privește factorii care au determinat valoarea inflației din primul trimestru al acestui an(ianuarie-martie 2023), prezentarea susținută de către Mugur Isărescu menționează o serie de efecte care au dus la scăderea ei precum:
- continuarea procesului de detensionare a piețelor internaționale ale materiilor prime.
- extinderea sferei de aplicabilitate a schemei de plafonare pentru tarifele la utilități.
- temperarea așteptărilor inflaționiste ale operatorilor economici.
De partea cealaltă, efectele care nu au lăsat inflația să scadă mai puternic au fost:
- presiunile acumulate la nivelul costurilor de producție(materii prime și materiale, utilități, transport, forță de muncă).
- condiții încă favorabile de cerere care facilitează un comportament de stabilire a prețurilor mai înclinat către scumpiri.
- elimintarea compensării de 0,5 RON/litru de carburant.
Sursa foto: Printscreen Raport asupra Inflației BNR.