Condițiile de creditare s-au înăsprit, în principal din cauza majorării dobânzii de politică monetară, care a dus la credite mai scumpe. Cu toate acestea, sunt în continuare români care urmăresc cu atenție evoluția prețului la imobiliare.
În acest material ne-am uitat la estimările unor analiști economici privind piața imobiliară, dar și la datele prezentate de jucători din piață.
Pentru început, ne uităm la ultimul raport „Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România”. Conform acestuia, referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 47,6% dintre specialiștii CFA anticipează o stabilitate a acestora, în timp ce același procent anticipează o scădere în următoarele 12 luni.
E important de menționat faptul că 81% dintre aceștia consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 19% le văd a fiind evaluate corect. În ceea ce privește acest aspect, avem și o analiză a dezvoltatorului imobiliar STC Partenrs care arată cum că proprietățile rezidențiale din București sunt în general corect apreciate, în timp ce în Cluj ar fi supraevaluate cu cel puțin 20%, unul dintre motive fiind sectorul profesioniștilor din domeniul IT bine plătiți din această zonă.
De partea cealaltă, platforma imobiliare.ro vorbește despre o creștere a prețurilor la apartamente(prețuri la care proprietarii vor să le vândă, nu la cele cu care se finalizează până la urmă tranzacția). Astfel, în ianuarie a fost un avans de 0,9%, în timp ce în februarie a fost o creștere medie de 1,6%.
Tot la această categorie, vedem că prețul mediu din Cluj-Napoca a ajuns cu 875 de euro pe metru pătrat mai mare decât media din București.
Ne putem reaminti și faptul că orașul Cluj-Napoca a avut un loc special în ceea ce privește piața imobiliară și în ultimul raport de stabilitate financiară al Băncii Naționale din România. Conform acestuia, indicatorul preț/venit arăta că cel mai ridicat nivel se înregistra la începutul anului în județul Cluj, unde erau necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe fără finanțare de la bănci.
„Această evoluție survine pe fondul ecartului considerabil dintre ritmul de majorare a prețurilor imobiliare și ritmul de creștere a veniturilor populației, întrucât prețurile imobiliare au crescut într-un ritm mult mai accelerat comparativ cu veniturile. În contrast, în județe precum Giurgiu, indicatorul nu depășește valoarea de șase ani. În plan internațional, principalele centre urbane din România se situează sub valorile indicatorului calculat pentru capitalele țărilor vecine. Astfel, pentru achiziția unei locuințe de 55 mp fără a contracta un credit imobiliar sunt necesari aproape 18 ani în Praga, în jur de 15 ani în Budapesta și în Varșovia și aproximativ 12 ani în Viena”, conform precizărilor făcute de către reprezentanții BNR.