Banca Națională a României a publicat recent o nouă ediție a Raportului asupra stabilității financiare, raport în cadrul căruia sectorul imobiliar se bucură de o atenție sporită. Problemele pe care le identifică banca centrală în acest sector sunt reprezentate de disparitățile în plan regional în ceea ce privește cererea și oferta de bunuri imobiliare, de concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare, precum și de gradul redus de incluziune și intermediere financiară în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.
Conform raportului, un sfert din totalul tranzacțiilor imobiliare sunt în București, iar aproximativ 28% din tranzacții se concentrează în principalele centre regionale din țară: Cluj, Brașov, Timiș, Constanța și Iași.
Cel mai redus număr al tranzacțiilor se constată îm județele Giurgiu, Teleorman, Covasna, Olt sau Sălaj(sub 0,6% din numărul tranzacțiilor au loc în fiecare dintre aceste județe). O altă informație importantă din raport spune că circa 38% dintre tranzacțiile de unități individuale sunt finanțate prin credit bancar
Câți ani trebuie să muncești pentru un apartament: Clujul, aproape de Viena în top
O analiză extrem de interesantă din cadrul raportului se referă la indicatorul preț/venit, indicator ce subliniază diferențe la nivel regional în ceea ce privește timpul necesar achiziționării unei locuințe cu 2 camere(55 mp), fără a lua în calcul cheltuielile de subzistență sau economisirea și fără sprijin financiar de la bănci.
Diferențele despre care vorbeam mai sus sunt generate de prețul proprietăților imobiliare evaluate diferit în funcție de regiune, cât și de diferențele în ceea ce privește veniturile.
Cel mai ridicat nivel al indicatorului este înregistrat în județul Cluj, unde sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe fără finanțare de la bănci. Această evoluție, explică BNR, are loc pe fondul diferenței considerabile dintre ritmul de majorare a prețurilor imobiliare și ritmul de creștere a veniturilor populației, întrucât prețurile imobiliare au crescut într-un ritm mult mai accelerat comparativ cu veniturile.
De partea cealaltă, în județe precum Giurgiu, indicatorul nu depășește valoarea de șase ani. În plan internațional, principalele centre urbane din România se situează sub valorile indicatorului calculat pentru capitalele țărilor vecinte. Astfel, pentru achiziția unei locuinte de 55 mp fără a contracta un credit imobiliar sunt necesari aproape 18 ani în Praga, în jur de 15 ani în Budapesta și în Varșovia și aproximativ 12 ani în Viena.
Revenind la țara noastră, analiza deviației indicatorului de care vorbeam mai sus, preț/venit față de media pe termen lung a acestuia pune în evidență disparități semnificative în rândul principalelor orașe din România. Astfel, în București și Timișoara activele imobiliare rezidențiale sunt subevaluate, în timp ce în Cluj-Napoca și Brașov, sunt supraevaluate, iar în Constanța sunt corect evaluate.