Apar din ce în ce mai multe instrumente financiare, grație digitalizării care are loc în industria banilor. Ne-am propus ca în acest material din rubrica „Educație” să vorbim despre un instrument ce probabil ți-a ajuns deja pe la urechi, ca urmare a promovării din ce în mai mari.
El se numește „buy now, pay later”. Unele publicații îl compară cu tradiționala „plată pe caiet”, pentru a-i face pe oameni să se simtă mai familiarizați cu soluția și să treacă mai ușor de denumirea în engleză care înseamnă „cumperi acum, plătești mai târziu”, soluție populară deja în piețele mai dezvoltate.
Pe scurt, cam asta face, ce îi spune denumirea. Cumperi acum și plătești mai târziu, însă și acest lucru depinde de compania care oferă instrumentul. Unele îți impun să plătești o primă rată la achiție, ca mai apoi să spargă suma rămasă în 3-4 rate, altele îți fac pur și simplu o linie de credit unde suma folosită trebuie să o pui la loc până la un anumit moment pentru a nu plăti dobândă.
Instrumentul nu e privat de procesul de verificare a clientului, adică de a vedea dacă respecți anumite aspecte pentru a putea primi bani. Aspecte ce se concentrează pe gradul de risc pe care-l ai și suma pe care îți permiți să o accesezi.
Te poți uita la soluția aceasta ca la „copilul” tradiționalelor carduri de cumpărături în rate și, ca și în cazul cardurilor de cumpărături în rate, e important să îți plătești banii la timp, pentru a nu fi nevoit să plătești dobândă.
Tocmai ușurința cu care poate fi accesat, fiind regăsit în unele cazuri la pagina de finalizare a unei comenzi a unui magazin online sau promovat direct în dreptul produselor, a atras unele critici care aduc în discuție faptul că facilitează cumpărăturile din impuls.
Așa cum ți-am explicat în mai multe materiale publicate aici, e important să îți protejezi bugetul, mai ales în perioade ca acestea în care situația economică nu este una tocmai roz. Avem o inflație mare, pe care Banca Națională continuă încercările de a o tempera prin majorarea dobânzii de politică monetară, prin care scumpește practic accesul la bani. Ultima majorare a avut loc chiar zilele trecute, pe 6 octombrie, când BNR a majorat dobânda de politică monetară cu0,75 puncte procentuale, la 6,25%.
În concluzie, revenim la discuția referitoare la cumpărăturile din impuls, cumpărături care îți pot pune presiune pe un buget care e deja în ring și se bate cu inflația, o inflație care a ajuns în august(ultima lună pentru care avem date), la 15,3%. Dacă îți petreci timpul navigând pe Internet și te lovește o reclamă la un anumit produs, pe care apoi vezi că-l poți cumpăra cu „buy now, pay later”, adică împarți povara pe buget pe o perioadă mai lungă, încearcă să te gândești de două, chiar trei ori, înainte să faci achiziția.
Nu trebuie să îți pui întrebări complicate, trebuie doar să începi prin a te întreba dacă chiar ai nevoie acum de acel produs, dacă cheltuielile pe care le ai acum și în următoarea perioadă, alături de cele neprevăzute, nu te cam pune în situația în care să nu îți permiți în realitate produsul respectiv.
Nu te îndemnăm nici să pici în cealaltă extremă. Dacă ți s-a stricat frigiderul, e clar că trebuie să cumperi altul, chiar dacă trebuie să depui niște eforturi mai mari ce pot însemna tăierea unor cheltuieli din zona de relaxare.
Însă, dacă ai un frigider care merge și îți acoperă nevoile, nu ar fi indicat să vrei unul nou doar pentru că ți-a plăcut cum arată modelul și poate vine și cu niște comenzi vocale, atât timp cât această achiziție îți va pune presiune pe buget, cu toate că e o presiune mai mică împărțită pe mai multe luni.