În ultimele săptămâni este posibil să vă fi lovit în repetate rânduri de titluri precum „dolarul atinge un nou maxim„. Acestea punctau creșterea puternică a monedei americane, care a depășit pe 23 septembrie pragul psihologic de 5 lei/dolar. Această creștere merge în tandem cu scăderea monedei europene, astfel că acum dacă ai un dolar în buzunar ești mai bogat decât prietenul tău care are un euro.
Așa cum probabil ți-ai dat seama și tu, toate aceste schimbări de pe piața valutară sunt influențate puternic de conflictul din Ucraina, care duce de asemenea și la o creștere galopantă a ratei inflației, ce încearcă să fie domolită de către băncile centrale la nivel global prin creșterea dobânzilor de politică monetară.
Cine are de câștigat din această creștere a dolarului și cine are de pierdut? Ei bine, discuția e mai lungă aici, însă vom începe cu categoria la care probabil te-ai gândit și tu prima dată: câștigă cei cu economii în dolari și au de suferit și cei care au credite în această valută. E drept, a-ți lua credite în dolari nu e o variantă populară în țara noastră.
Mergem mai departe și ne uităm la mediul de business. E clar că afacerile care fac exporturi în Statele Unite ale Americii sau în țări în care tranzacțiile în dolari domină sunt avantajate de această creștere a dolarului, pentru că primesc capital într-o valută puternică, însă din păcate contextul global se confruntă cu mai multe provocări în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare, ceea ce face ca aceste exporturile să nu se deruleze chiar atât de ușor.
Partea proastă e că România este o țară în care domină importurile, ceea ce înseamnă că bunurile pe care le luăm de peste hotare și care sunt tranzacționate în dolari devin din ce în ce mai scumpe.
Chiar dacă nu importăm direct din Statele Unite ale Americii, ci din țări precum Germania sau Franța, există riscul destul de ridicat ca acele business-uri să depindă în procesul lor de producție de materie primă sau diverse componente care vin din SUA. Asta înseamnă costuri mai ridicate pentru întreg lanțul, costuri ridicate care se vor transpune în prețul final al produsului pe care-l cumperi tu.
Și ce poate fi mai rău în această perioadă decât o inflație mai mare decât cea care deja ne lovește bugetul? Cele mai recente date arată pentru luna august o inflație de 15,3%, de la 14,96% în luna august, conform datele publicate de Institutul Național de Statistică.
Lucrurile nu arată grozav nici pentru împrumuturile pe care statul le face în dolari pentru a-și finanța deficitul bugetar și datoria publică. Cheltuieli cu dobânzile mai mari pentru stat se traduce în investiții mai puține în sectoare precum educație sănătate, etc.