Inflația continuă să fie unul dintre principalii dușmani ai bugetului nostru, din cauza valorii mari la care se situează. Vestea că a scăzut în luna iulie probabil te-a entuziasmat, însă până în momentul în care ai văzut cu cât a scăzut, de la 15,1% la 15%. 0,1 puncte procentuale.
Dacă vrei să vezi partea plină a paharului, te poți bucura că s-a oprit din creștere și că aceste cifre ar putea fi semne ale începerii unui trend descendent. Totuși, nu trebuie să te îmbeți cu apă rece și să renunți la obiceiurile sănătoase pe care ți le-am prezentat în mai multe materiale publicate aici, referitoare la gestionarea sustenabilă a bugetului.
E important, dacă alegem să vedem partea plină a paharului, să aducem în acest peisaj și minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 5 august. Concret, concluziile și așteptările celor din BNR cu privire la mai multe zone ale economiei, inclusiv evoluția ratei anuale a inflației.
Minuta poate fi regăsită în formă integrală AICI.
Un pasaj important la care trebuie să ne uităm când vine vorba de inflație, este următorul:
„În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că cele mai recente evaluări relevă perspectiva plafonării ratei anuale a inflației în trimestrul III 2022 și a descreșterii ei treptate ulterior, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului țintei și peste valoarea de 12,5 la sută din prognoza precedentă –, dar coborârea ei la finele orizontului prognozei la 2,3 la sută, ușor sub punctul central al țintei”, se arată în minuta Băncii Naționale a României.
Concret, reprezentanții BNR se așteaptă să avem parte de fluctuații minore ale ratei anuale a inflației în trimestrul III(iulie-septembrie), ca mai apoi să treacă pe o traiectorie descrescătoare, graduală, timp de trei trimestre.
Totuși, e important să nu uităm și de impactul pe care-l va avea asupra inflației eliminarea schemelor de plafonare a prețurilor din industria energetică, impact despre care găsim de asemene informații în documentul BNR.
”În același timp, s-a sesizat că efectele inflaționiste puternice ale cotațiilor produselor energetice se vor evidenția pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a prețurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreșterii ratei anuale a inflației, care se va relua însă ulterior și se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024”, conform minutei BNR.