Într-o perioadă marcată de creșterile dobânzii de politică monetară la nivel global, care are impact în scumpirea creditelor, este important să înțelegi ce este gradul de îndatorare, un indicator pe baza căruia ți se acordă împrumutul.
Acest indicator se aplică indiferent că te duci la o bancă sau la o instituție financiară nebancară și este un indicator gândit în așa fel încât să nu te supraîndatorezi.
Banca Națională a României a stabilit ca gradul de îndatorare maxim să fie de 40% în cazul creditelor de consum și a creditelor ipotecare, respectiv 45% pentru creditele ipotecare destinate achiziționării primei locuințe.
În ceea ce privește creditele în valută, se acceptă un grad de îndatorare maxim de 20% din venitul total.
Trebuie să fii conștient că instituțiile financiare nebancare și băncile nu calculează gradul de îndatorare uitându-se la salariul tău și doar la împrumutul pe care-l oferă ele. Adică, dacă vrei un credit cu o rată lunară de 600 de lei, la un câștig de 2.000 de lei, ceea ce reprezintă un grad de îndatorare de 30%, ești automat calificat să iei creditul.
Presupunând că îndeplinești aspectul conform căruia ai un venit lunar stabil, trebuie să înțelegi că la calcularea gradului de îndatorare pentru un credit se ia în calcul și alte credite pe care le ai, chiar dacă nu sunt la aceeași instituție.
Astfel, dacă tu vrei să îți iei creditul de mai sus, cu o dobândă lunară de 600 de lei, pentru că ai calculat că gradul de îndatorare este de 30% la venitul tău de 2.000 de lei, trebuie să înțelegi că dacă ai un alt credit identic, pe care nu ai apucat să-l rambursezi, gradul de îndatorare va fi de 60%.
Te poți raporta la principiile din spatele mecanisumului după care funcționează conceptul de grad de îndatorare, conform căreia este urmărită evitarea unui stil de viață nesustenabil, și în momentul în care faci diverse achiziții. Principiile se referă la a ”te întinde cât te ține plapuma”, astfel că este bine să le ai în minte în momentul în care, ca exemplu, decizi să îți schimbi televizorul.
Dacă vrei un televizor de 3.000 de lei, însă economiile tale sunt puțin peste 4.000 de lei, nu înseamnă neapărat că te-ai întins mai mult decât te ține plapuma, însă acei 1.000 de lei care ți-au mai rămas până la următorul salariu, reprezintă un fond de siguranță firav.
În aceste condiții, e important să faci achiziții asigurându-te că fondul tău de economii poate acoperi cheltuielile neprevăzute care pot apărea.