Cum va termina anul leul?

Dacă e să ne uităm în gura analiștilor, moneda națională va fluctua în 2018 în marja 4,6-4,7 lei/euro, mai mult spre zona sa superioară. Dar când au anticipat majoritatea analiștilor marile surprize (bune sau proaste)?

Semnele de îngrijorare pentru leu vin din deficitele comercial și de cont curent în creștere. Mărirea puterii de cumpărare prin majorarea salariilor (în principal la stat) a generat un puseu de cerere care nu poate fi satisfăcut din piața internă așa că România importă mai mult. Pe de altă parte, nici investitorii străini nu mai găsesc mare satisfacție în dobânzile la titlurile de stat în lei, care deși rămân la un randament peste majoritatea obligațiunilor în euro, nu mai oferă un bonus suficient pentru a merită efortul mutării banilor.

Recent, BNR a majorat dobânda de politică monetară cu 0,25% (la 2%) astfel încât mișcarea în cauză ar trebui să ofere mai mult optimism celor care își păstrează economiile în lei pentru că, până la urmă, diferențialul de dobândă este un argument puternic pentru a paria sau nu pe o moneda. Din păcate, în ziua în care majora dobânda Guvernatorul declara senin că se va permite și o marjă de fluctuație mai mare pentru cursul euro/leu așa că leul în loc să se aprecieze, ca efect al dobânzilor mai bune, s-a depreciat față de euro, ca rezultat al pariurilor speculatorilor pe o devalorizare mai mare, la un moment dat. Inexplicabilă reacție (vorbesc de cea a oficialilor BNR), nu-i așa?

Dacă borna 4,7 nu va fi depășită, am avea doar o depreciere în jur de 1-1,2% a leului în 2018, ceea ce n-ar fi deloc rău, ar putea fi acoperită integral din dobânzile la termen în lei (mă rog, de cele cu scadență la un an) și poate ar rămâne și un mic surplus având în vedere că recompensarea economisirii s-ar putea îmbunătăți odată cu veștile privind inflația (e de așteptat să se apropie de 4% creșterea prețurilor de consum în acest an). Intuitiv, cred că vom asista și la valori mai mari ale euro în eventualitatea în care apar vești proaste din economie (creștere mai mică decât cea prognozată-adică sub 5,5%), sunt tensiuni în mediul politic, apar mișcări masive de stradă, etc. Cu alte cuvinte, speculatorii care au intuit că e rost de ceva vulnerabilități (sus-pomenitele deficite externe) așteaptă doar ocazia pentru a paria masiv împotriva monedei naționale. Rămâne de văzut dacă și cât de mult li se va oferi spațiu de manevră din partea BNR. 

Cristian Dogaru

 

citește mai departe

Încearcă și: