Cei de la Statistica au numarat "saracii"

Domnul Georgescu, care are 30 de ani, a terminat un liceul si e un bun meserias, isi freaca mainile si tot nu pricepe: din 2011 incoace au fost ani de crestere economica in Romania, dar el se simte tot mai sarac.In 2016, economia a crescut cu aproape 5%, dar numarul celor considerati dupa definitie ca fiind saraci, nu a coborat sub 5 milioane de romani. In fiecare luna, dl. Georgescu spera ca poate s-o simti cumva si in buzunarul lui mult trambitatul avans economic, dar degeaba. Nici masina nu a reusit sa si-o schimbe, desi se chinuie de doi ani sa puna bani deoparte. Ii vede la televizor pe toti analistii pamantului vorbind de cresteri economice, de cat de bine ii merge economiei, si el nimic! Nici doamnei Ionescu nu ii poate explica de ce nici anul acesta nu vor merge in concediu, desi economia va tura peste potential. Ori potentialul ala nu e si pentru persoane fizice, ori eu nu-l am si pace! isi spune domnul Ionescu, visand un concediu pe  insulele grecesti.

Adevarul e ca te astepti ca atunci cand economia creste, rata saraciei sa se contracte. Asa ar parea logic, cel putin. Numai ca la noi, logica nu e cel mai bine ancorata in fenomenele economiei.

Cu toata cresterea economica din 2016, Institutul National de Statistica a anuntat miercuri ca la grupa de varsta 0-17 ani si la romanii care au intre 25-54 de ani (adica exact cei care lucreaza), rata saraciei a crescut.

În perioada 2013-2016, rata sărăciei a crescut de la valoarea 23,0%, la 25,3% în 2016. Cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în rMoldova (36,1%), Oltenia (34,2%) ṣi Dobrogea (31,2%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (10,2%).
Dintre familiile cu copii dependenţi, cele mai puternic afectate de sărăcie au fost cele formate din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii (61,9% dintre aceştia) si a familiilor formate dintr-un singur parinte, cu cel puṭin un copil  (41,4%).

  •     Sa revenim: de ce nu simtim cresterea economiei in buzunare (sau pe cardurile de salarii)?

Pentru ca avem o problema in privinta modului in care e platita munca in Romania

In teorie raportul este 60-65% pentru munca si de 30-35% pentru capital.Pe scurt, la fiecare 100 de lei produsi de muncitor, acesta sa ia 60 de lei, iar patronul sa ia 40 de lei.  La noi e invers. Muncitorul ia 40 de lei, iar angajatorul, 60. Asta desi in anul 2000 raportul era 50%-50%. Dupa criza din 2008-2010, costurile recesiunii au fost transferate asupra salariatilor.
Nivelul de trai este dat de ce incaseaza un stat (Venitul National Brut- VNB) si mai putin de ce produce (PIB).

  •     Ce sa inteleaga dl Georgescu dupa toate aceste cifre?

Pai, in primul rand, ca noi si grecii suntem cei mai saracuti din UE. Si ca acest lucru ni se datoreaza, mai ales prin modul in care am traversat anii de la Revolutie incoace. Muncim ineficient si-mai ales- trimitem in Parlament oameni care faci nu de putine ori legi strambe, oameni care alearga noaptea prin cimitire cu pungi continand sute de mii de euro sau pentru care o spaga de 300.000 de euro a ajuns un deranj prea mic pentru a pune de-un trafic de influenta sau de-o afacere de coruptie.

Coruptia este una din "tevile" prin care ni se scurg banii din buzunare. Mare atentie asadar la cei pe care ii vom trimite sa faca legile in viitor. Indiferent de cat de frumoase ar fi promisiunile acestora. Evident ca avem nevoie de reforma pietei muncii, de incurajarea inovatiei, de o reforma consistenta a educatiei, dar astea toate cer timp, iar alegerile bat la usa.

Vezi aici integral studiul Statisticii despre saracia din Romania anului 2016.

 

citește mai departe