În compoziția coșului de consum pe baza căruia se calculează inflația, cheltuielile cu țigările aveau în iunie 2013 o pondere de 6%. Cu alte cuvinte, 6% din venituri le dăm, în medie, pe țigări. Ține cont însă că e vorba de o medie pe țară iar fumătorii alocă mult mai mulți bani (media se compune și din cei ce fumează și din nefumători). Și între fumători se pot face apoi diferențieri. Cum paleta veniturilor la nivel național este mai largă decât cea a obiceiurilor de consum când vine vorba de fumat, rezultă că un orașean va cheltui o parte mai mică din venituri pe țigări iar un fumător din mediu rural una mai mare. Cât de mare?

O cercetare mai veche a Ministerului Sănătății (2011) arată că 15% dintre femei și 30% dintre bărbații din România fumează zilnic. Aproape 50% dintre aceștia fumează în fiecare zi între 10 și 20 de țigări și numai 10% mai mult decât un pachet. Să luăm în calcul un pachet fumat pe zi (20 țigări). Într-o lună, costurile cu “fumurile” urcă peste 350 lei, mai mult deci decât facturile la o bună parte din utilități, mai ales dacă ambii membri ai cuplului fumează.