• Banii tai
  • Cheltuielile Statului pe cap de locuitor cresc, populația sărăcește. Pe cine votăm?

Cheltuielile Statului pe cap de locuitor cresc, populația sărăcește. Pe cine votăm?

 Dacă Ceaușescu părea că voia să aplice intenționat un program de sărăcire a populației (care i-a și reușit cu câteva excepții -șmecherii sistemului, care există în orice economie coruptă), guvernele de după Revoluție au dat de înțeles că o economie sănătoasă asigură și populației o sănătate financiară rezonabilă. În realitate, o analiză în timp a raței sărăciei arată un declin al bunăstării românilor. Să fie banii de vină? N-aș prea crede; cheltuielile pe cap de locuitor ale Guvernului au crescu. Așa încât, dacă nu banii par a fi problemă, ce ar putea fi? O explicație este că, deși cheltuim mulți bani, îi cheltuim prost.

Tineti insa minte un lucru: Coruptia este una din “tevile” prin care ni se scurg banii din buzunare. Mare atentie asadar la cei pe care ii vom trimite sa faca legile in viitor. Indiferent de cat de frumoase ar fi promisiunile acestora. Evident ca avem nevoie de reforma pietei muncii, de incurajarea inovatiei, de o reforma consistenta a educatiei, dar astea toate cer timp, iar alegerile vin in curând.

  • Rata saraciei a fost anul trecut de 25,3%. Avem, adica, peste 5 milioane de romani considerati saraci.
  •  Cea mai ridicata incidenta a saraciei e in randul celor cu varsta de sub 18 ani, peste o treime dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie.
  •   Saracia este situatia in care se afla cei ale caror venituri sunt atat de mici incat le este imposibila atingerea unui standard de viata considerat ca fiind acceptabil, care se confrunta cu dezavantaje multiple legate de somaj, venituri, conditii de locuit precare, ingrijirea inadecvata a sanatatii si bariere in accesul la invatamant, cultura, sport si petrecerea timpului liber.
  •       Populatia varstnica (65 ani si peste) este afectata intr-o masura mai redusa de saracie (aproape 1 din 5 dintre acestia), nivelulratei fiind inferior mediei pe ansamblul populatiei. Rata saraciei in randul varstnicilor a crescut in perioada 2013-2016, cu 4,6 puncte procentuale.
  •  Saracia este inegal distribuita si in profil regional. Rata saraciei a fost de aproape 4 ori mai mare in regiunea Nord-Est, de peste 3 ori in regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia si Sud-Est decat in regiunea Bucuresti-Ilfov. In anul 2016, cele mai mari rate ale saraciei s-au inregistrat in regiunile Nord-Est (36,1%), Sud-Vest Oltenia (34,2%) și Sud-Est (31,2%), iar cea mai mica in Bucuresti-Ilfov (10,2%).
  •    Circa un somer din doi este sarac, barbatii someri avand situatia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate in somaj (de doua ori mai multi barbati decat femei).
  •     Saracia este mai frecventa in randul persoanelor care traiesc in gospodariile cu copii dependenti (in anul 2016 a atins 30,8%), decat in cazul celor care traiesc in gospodariile fara copii (18,3% in ultimul an).
  •     Daca nu s-ar fi platit pensiile si celelalte transferuri sociale, aproape jumatate din populatie (49,6%) s-ar fi situat sub pragul saraciei relative si in mod evident situatia s-ar fi inrautatit in cazul persoanelor varstnice (65 de ani si peste) care, intr-o proportie de 85,3%, ar fi fost in stare de saracie relativa. Aceeasi situatie s-ar fi inregistrat si la persoanele aflate in grupa de varsta 55-64 de ani, dar intr-o proportie mai redusa, de 54,1%.

Dan Popa

citește mai departe