• Afaceri
  • Unde merg taxele noi, în salarii sau în preţuri?

Unde merg taxele noi, în salarii sau în preţuri?

Intenţia autorităţilor de a înfiinţa o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii plătită de angajatori din 2018 redeschide discuţia despre modul în care firmele pot transfera costurile suplimentare şi asupra cui.

Apariţia taxei de 2% vine în contextul în care Guvernul va muta de la anul contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului (dar reţinute de angajator şi virate la bugetul de stat). Pentru contribuţiile pentru pensii şi sănătate se va achita deci de angajat 35% din salariul brut iar angajatorul va rămâne să achite doar 2%, taxa de solidaritate, unificandu-se astfel mai multe contribuţii (contrinuţiile la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale-0,25%, concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate-0,85% şi asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale ce era cuprinsă între 0,15%-0,85% din salariul brut, în funcţie de clasa de risc). Ocazie cu care reprezentanţii sectorului IMM au protestat pe motiv că viitoarea taxă de solidaritate bagă cumva toate IMM-urile în aceeaşi oală, ducându-le în categoria de risc maxim (vezi cum se percepea asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale care se aplica anterior).

Apariţia acestei noi taxe, precum şi discuţiile referitoare la modul în care angajatorii din privat ar trebui să fie determinaţi să crească salariile brute ale angajaţilor pentru a nu le afecta veniturile nete când aceştia vor urma să suporte integral contribuţiile sociale, readuc în prim plan dilema: ce vor face mai degrabă angajatorii când se trezesc cu o taxă în plus sau cu banii suplimentari la dispozitie? Vor muta aceste cheltuieli pe fondul de salarii sau se vor revanşa pe seama clienţilor prin noile preţuri practicate? Similar, banii care le rămân în plus vor merge în dividende sau vor majora salariile angajaţilor?

Soluţiile alese vor fi desigur de la caz la caz, totuşi nu m-aş grăbi să mă tem prea tare pentru soarta veniturilor angajaţilor în primul caz. Asta pe de-o parte pentru că există o penurie evidentă de forţă de muncă, mai ales în zona calificată, iar orice provocare a angajaţilor prin tăieri de venituri o poate accentua. În plus, ameninţarea unor sancţiuni din partea autorităţilor va tăia elanul celor care ar cocheta cu această idee. În mod evident, dacă cheltuielile suplimentare nu se vor duce în tăieri de salarii acestea nu pot migra decât în creşteri de tarife la bunurile şi serviciile oferite, fenomen care se vede deja în tendinţa de înviorare a inflaţiei. Similar, sumele care ar intră în plus în afacerile firmei nu vor putea acoli fondul de salarii pentru că angajatorii au mari probleme acum cu găsirea unor persoane calificate şi vor plusa pentru a le păstra şi pe cele pe care le mai au.

citește mai departe

Încearcă și: